DISTRIBUIȚI
The Times

Fostul primar al Londrei Boris Johnson, aşteptat ca învingător în cursa către Downing Street marţi – ”ziua z” -, se confruntă cu uriaşa provocare a impasului Brexitului, căreia i se adaugă de-acum şi soluţionarea crizei cu Iranul, relatează AFP, potrivit news.ro.

Votul celor 160.000 de membri ai Partidului Conservator s-a încheiat luni după-amiaza, iar rezultatul urma să fie proclamat marţi de instanţele partidului.


Citeşte şi: Un avion militar rus a violat spaţiul aerian al Coreei de Sud

Un fost ministru de Externe, Boris Johnson, în vârstă de 55 de ani, este prezentat ca învingător detaşat, împotriva lui Jeremy Hunt, în vârstă de 52 de ani, actualul şef al diplomaţiei britanice.

Miercuri, după o ultimă noapte la Downing Street, Theresa May urmează să răspundă într-o ultimă sesiune de interpelări în Parlament, după care se duce la Palatul Buckingham, unde îi va prezenta în mod oficial demisia regnei Elizabeth a II-a după-amiaza.

Succesorul său ar urma să ia cuvântul câteva ore mai târziu, după ce va fi fost primit de regină, care-i va încredinţa responabilitatea să formeze Guvernul.

Prima provocare urgentă care-l aşteaptă pe viitorul şef al Guvernului este gestionarea escaladării tensiunilor cu Teheranul, după imobilizarea de către Iran a unui petrolier care naviga sub pavilion britanic la Strâmtoarea Ormuz.

Londra a ripostat anunţând luni viitoarea înfiinţare a unei misiuni de protecţie maritimă împreună cu europenii la Golful Persic, însă Londra ”nu caută confruntarea”, a subliniat Jeremy Hunt.

Alt dosar care se anunţă colosal – punerea în aplicare a ieşirii regatului Unit din Uniunea Europeană, la peste trei ani de la referendumul de la 23 iunie 2016, în care aproape 52% dintre britanici au votat în favoarea Brexitului.

Aceasta este o misiune în care Theresa May a eşuat, după ce deputaţii au respins în trei rânduri acordul retragerii pe care ea l-a încheiat în noiembrie cu Bruxellesul, ceea ce a condus la demisia sa.

”CRIZĂ GRAVĂ”

Disensiuni sunt în continuare profunde în Regatul Unit între cei care vor să plece cât mai rapid şi cei care speră ca ţara sărevină asupra deciziei şi să organizeze un al doilea referendum, de exemplu.

Boris Johnson, care a militat în favoarea ieşirii din UE – o alegere oportunistă în opinia criticilor săi – promite un Brexit până la termenul-mlimită de la 31 octombrie.

Citeşte şi: Pană de curent majoră în Venezuela: Autorităţile denunţă un ‘atac electromagnetic’

Data divorţului era stabilită iniţial la 29 martie, însă a fost amânată în două rânduri, din cauza lipsei susţinerii unei majorităţi a deputaţilor faţă de acordul lui May şi în vederea evitării unei ieşiri fără acord (”no deal”).

În campanie, Boris Johnson a repetat că divorţul va avea loc la sfârşitul lui octombrie – cu sau fără acord negociat, promiţând un viitor radios ţării sale, indiferent de scenariu.

El a spus că preferă să obţină un nou tratat al retragerii, admiţând însă că acest lucru pare aproape imposibil de realizat la timp, având în vedere vacanţa parlamentară şi implementarea unor noi echipe de conducere, atât la Londra. cât şi la Bruxelles.

Voinţa sa de a părăsi UE cu orice preţ, chiar fără acord, îi nemulţumeşte pe cei care vor să se păstreze legături strânse cu continentul şi care se tem de consecinţele economice ale unui ”no deal” şi de o întoarcere a formalităţilor vamale.

Ministrul de Finanţe Philip Hammond a anunţat că va face ”totul” pentru a împiedica o ieşire fără acord, părând să nu excludă să contribuie la doborârea viitorului Guvern al lui Boris Johnson.

Secretarul de stat însărcnat cu Afaceri Europene Alan Duncan i-a prezis la rândul său lui ”BoJo” o ”gravă criză guvernamentală”.

Jeremy Hunt s-a declarat pregătit să ia în calcul o amânare provizorie a Brexitului, în cazul în care se întrevede un nou acord. El a mizat pe exerienţa sa de antreprenor şi pe talentul său de negociator pentru  a obţine un acord al retragerii mai acceptabil pentru deputaţi.

Însă el s-a declarat pregătit, la fel ca Boris Johnson, de eventualitatea unui divorţ brutal – fără acord şi fără perioadă de tranzişie care să amortizeze şocul.

Rămâne de văzut dacă acesta va trece în Parlament, unde premierul mai dispune de o majoritate de două voturi.