DISTRIBUIȚI
Reuters

Violenţele împotriva politicienilor s-au înmulţit semnificativ în ultimii ani în Franţa, şi în special în aceste luni de dinaintea alegerilor prezidenţiale din aprilie, comentează France Presse, potrivit agrepres.

Un exemplu recent este cel al deputatului Pascal Bois, de la partidul ‘La République en marche’ al preşedintelui Emmanuel Macron şi care a susţinut permisul de vaccinare împotriva COVID-19, care interzice accesul persoanelor nevaccinate la activităţi de petrecere a timpului liber, restaurante, baruri şi transportul interregional.


Citeşte şi: Termenul limită pentru vaccinarea anti-Covid a personalului NHS urmează să fie amânat – Black News

La sfârşitul lunii decembrie, garajul politicianului a fost incendiat, iar pe un perete al casei sale au fost scrise mesaje prin care era îndemnat să voteze împotriva proiectului de lege privind permisul de vaccinare, care atunci era în discuţie şi care între timp a fost adoptat în Adunarea Naţională, al cărei membru este Pascal Bois, şi în Senat.

Însă politicianul primise încă din noiembrie ameninţări cu moartea, într-o scrisoare însoţită de un glonţ.

La 11 ianuarie, ministrul de interne Gérald Darmanin a atras atenţia că se constată „o înmulţire extrem de puternică a ameninţărilor şi a violenţelor împotriva aleşilor”. Printre aceste acţiuni se numără incendierea de bunuri, distrugeri, atacuri cu pietre, scrisori sau postări pe reţele sociale pentru intimidare şi insulte.

Sâmbătă, un alt deputat al majorităţii parlamentare, Romain Grau, a spus că a fost lovit cu pumnul în bărbie de cineva dintr-o mulţime adunată la biroul său din Perpignan, în sudul ţării. Într-o înregistrare video postată pe Twitter se văd bărbaţi care îi strigă ‘moartea’ şi care îl întreabă dacă a votat pentru permisul de vaccinare.

Potrivit ministrului de interne, peste 300 de plângeri pentru „ameninţare cu moartea” au fost depuse de aleşi începând din iulie, dintre care 60 numai în primele zece zile din 2022.

Conform Ministerului de Interne, 1.186 de aleşi au fost luaţi ca ţintă în primele 11 luni din 2021, dintre care 162 de parlamentari şi 605 primari sau adjuncţi victime ale unor agresiuni fizice, ceea ce reprezintă o creştere de 47% comparativ cu 2020. Au fost de asemenea înregistrate şi 419 acte de ultraj (+30).

Cu patru luni înainte de alegerile prezidenţiale din aprilie, care vor fi urmate de un scrutin legislativ în iunie, sfidarea faţă de politiceni pare să fi atins paroxismul, întreţinută de o mişcare antivaccin care s-a radicalizat de asemenea, mai comentează AFP.

În noiembrie, 60% dintre persoanele intervievate într-un sondaj despre percepţia asupra Adunării Naţionale spuneau că înţeleg acţiunile violente faţă de deputaţi, iar 13% le aprobau.

La începutul lunii ianuarie, şefii principalelor partide politice au denunţat la unison în parlament „ura tot mai mare” faţă de ei, o demonstraţie de unitate rară.

„Deputaţii primesc mesaje precum ‘Îţi voi tăia capul’ sau ‘Te voi înjunghia’. Cuvinte care inspiră crimă”, şi-a exprimat îngrijorarea preşedintele Adunării Naţionale, Richard Ferrand, într-un interviu pentru cotidianul Le Monde.

Cetăţenii „ajung uneori să adopte violenţa în încercarea de a se face auziţi. Am vorbit mult timp despre excluziune socială, dar acum cred că unii francezi trăiesc în excluziune politică”, a analizat el.

Acest sentiment pare să se fi intensificat semnificativ de la alegerea lui Emmanuel Macron în 2017, iar episoadele de violenţă „s-au accelerat şi mai mult în ultimele luni şi săptămâni”, spune Isabelle Sommier, specialistă în violenţă politică de la Universitatea Paris 1 Panthéon Sorbonne.

‘Vestele galbene’, o mişcare de contestare a elitelor şi în special a preşedintelui, încarnează acest fenomen. Pornită din zonele rurale şi din oraşele mici, mişcarea a cuprins întreaga ţară de la sfârşitul lui 2018 şi până la începutul lui 2020, când au fost introduse primele măsuri de lockdown legate de COVID-19.

Antivacciniştii par să se suprapună geografic şi socio-economic cu ‘vestele galbene’, consideră Isabelle Sommier, în opinia căreia modul centralizat de a guverna al lui Macron, perceput deseori ca fiind favorabil bogaţilor şi provocator, ar fi amplificat focul.

Şeful statului, care a primit o palmă într-o baie de mulţime improvizată în sud-estul Franţei în iunie, a declarat de asemenea la începutul lunii ianuarie că vrea să îi „enerveze” pe nevaccinaţi.

Citeşte şi: Washingtonul promite o ‘ripostă fermă’ Belarusului dacă ajută Rusia să invadeze Ucraina

Totuşi, Franţa rămâne mai puţin violentă decât în perioada de după război, iar incidentele de astăzi trebuie relativizate, mai afirmă Isabelle Sommier.

Însă după moartea a doi deputaţi în Marea Britanie din 2016, aceste atacuri îi îngrijorează pe numeroşi aleşi francezi.

„Sunt puţin mai atent la ce se întâmplă în jurul meu”, rezumă Pascal Bois pentru AFP. „Mă uit dacă nu sunt urmărit în maşină. Toţi colegii mei au prins obiceiul de a face la fel”, a precizat el.