DISTRIBUIȚI

Comisia Europeană a recomandat miercuri îngheţarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei şi a 5,8 miliarde din planul de relansare până când reformele în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei nu vor fi corect aplicate, informează France Presse, potrivit agerpres.

Statele membre au termen până la 19 decembrie să voteze cu majoritate calificată. Executivul european a considerat că măsurile puse în aplicare până acum de guvernul ungar nu sunt suficiente pentru a răspunde preocupărilor sale.


Citeşte şi: UE alocă fonduri pe baza unor date pe care Eurostat nu le poate verifica – Black News

Executivul european a ales în cele din urmă să rămână ferm împotriva liderului naţionalist ungar Viktor Orban – în ciuda „şantajului” de care acesta din urmă este acuzat, Budapesta blocând planul de ajutor comun de 18 miliarde de euro pentru Ucraina şi impozitul minim pe profitul multinaţionalelor, notează AFP.

Ungaria – care neagă orice legătură între aceste blocaje şi chestiunea fondurilor europene – se opune de asemenea noilor sancţiuni împotriva Rusiei cu care menţine legături şi rămâne singura ţară NATO împreună cu Turcia care nu a ratificat aderarea la această alianţă a Suediei şi Finlandei.

Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană a propus statelor membre, care au până la 19 decembrie să decidă, suspendarea a 7,5 miliarde de fonduri de coeziune ce urmau să fie plătite Ungariei în cadrul bugetului 2021-2027 al UE.

O aşa-numită procedură de „condiţionalitate”, menită să protejeze bugetul european de atacurile la adresa statului de drept, a fost lansată împotriva acestei ţări în aprilie, o premieră pentru UE, în special din cauza „neregulilor sistematice în atribuirea de achiziţii publice”, „eşecurilor” în ceea ce priveşte procedurile judiciare şi lupta împotriva corupţiei.

Perspectiva de a fi lipsită de fonduri a determinat Ungaria să ia 17 măsuri pentru a răspunde preocupărilor Bruxellesului, inclusiv înfiinţarea unei „autorităţi independente” pentru a monitoriza mai bine utilizarea fondurilor UE, suspectate că îi îmbogăţesc pe apropiaţii lui Viktor Orban.

Dar Comisia consideră că reformele nu au fost realizate în mod satisfăcător până la data limită de 19 noiembrie. Executivul european a fixat acest termen în septembrie pentru a oferi Ungariei şansa de a scăpa de îngheţarea a 7,5 miliarde de euro (aproximativ 20% din fondurile europene pe care trebuie să le primească în perioada 2021-2027).

Executivul european a decis de asemenea să valideze planul de relansare post-COVID al Ungariei (5,8 miliarde de euro), dar prin ataşarea a 27 de condiţii, care includ cele 17 măsuri anticorupţie, precum şi reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei.

„Nu va avea loc nicio plată de fonduri până când aceste condiţii esenţiale nu sunt îndeplinite în mod corespunzător”, a declarat vicepreşedintele executiv al Comisiei Valdis Dombrovskis într-o conferinţă de presă.

Executivul UE, care până de curând părea să favorizeze o abordare conciliantă faţă de Ungaria, subliniind progresele realizate de aceasta din urmă, a adoptat în cele din urmă o poziţie mai dură.

Potrivit mai multor surse europene, influenţa europarlamentarilor, reuniţi în plen săptămâna trecută şi în mare parte susţinători ai măsurilor dure împotriva lui Orban, a fost decisivă.

A fost menţionată chiar şi posibilitatea unei moţiuni de cenzură a Comisiei în cazul deblocării fondurilor, în special de către grupul Renew Europe (centrişti).

Negociatorul ungar Tibor Navracsics a denunţat marţi această „presiune politică enormă” din partea Parlamentului European.

Citește și: Moţiune de cenzură contra fostului prim-ministru australian după numiri secrete în timpul pandemiei – Black News

Cu un an şi jumătate înainte de alegerile europene, mulţi europarlamentari sunt nerăbdători în a face campanie pentru apărarea statului de drept în faţa exceselor antidemocratice din UE.

Rămâne de văzut dacă această linie dură va fi urmată de statele membre, care trebuie să-şi ia decizia cu majoritate calificată (15 ţări din 27, reprezentând cel puţin 65% din totalul populaţiei UE).