DISTRIBUIȚI
Reuters

Ungaria continuă să se opună cu fermitate imigraţiei ilegale, iar Uniunea Europeană ar trebui să-şi canalizeze eforturile în direcţia apărării graniţelor sale externe, a declarat luni ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, comentând o propunere de compromis a Estoniei cu privire la reforma regulamentului Dublin, ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în UE, relatează Reuters, potrivit agerpres .

„Viziunea Ungariei asupra migraţiei este clară şi de neclintit: considerăm că imigraţia ilegală este periculoasă. Din cauza imigraţiei ilegale, Europa se confruntă acum cu un nivel de ameninţare teroristă fără precedent”, a afirmat şeful diplomaţiei ungare într-o conferinţă de presă la Budapesta, după o reuniune cu miniştri sud-est-europeni.


Ca răspuns la criza din 2015, când mai mult de un milion de migranţi şi refugiaţi au sosit pe coastele Greciei şi Italiei, Comisia Europeană – executivul UE – a instituit un controversat sistem de cote pentru repartizarea acestora între statele membre, programul în acest sens încetând la finele lui septembrie. În iunie a.c., în urma refuzului lor de a accepta acest mecanism al redistribuirii migranţilor, CE a declanşat împotriva Ungariei, Cehiei şi Poloniei o procedură de infringement (încălcare a dreptului comunitar).

Citește și : Guvernul elveţian are un plan de măsuri privind prevenirea radicalizării şi a extremismului violent

După ce Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o propunere de instituire a unor cote obligatorii permanente şi automate de redistribuire a refugiaţilor în statele UE, Estonia, care deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, a venit cu o propunere de compromis ce prevede ca executivul UE să stabilească proporţia de solicitanţi de azil care să fie preluaţi de fiecare dintre statele membre, în principal în funcţie de populaţia şi PIB-ul statelor, mecanism însoţit de un sistem de „avertizare precoce” în cazul în care într-un stat membru riscă să sosească un număr disproporţionat de refugiaţi.

Or, potrivit ministrului ungar de externe, orice fel de „încurajare” de noi sosiri de migranţi în Europa ar fi împotriva intereselor acesteia, iar singura soluţie acceptabilă pentru Budapesta ar fi oprirea imigraţiei ilegale, de preferinţă cât mai departe de graniţele Uniunii.

Peter Szijjarto a evocat pe de altă parte un „conflict fundamental şi de nerezolvat” cu opiniile formulate într-un recent interviu de ministrul de externe luxemburghez Jean Asselborn, care a îndemnat la instituirea unui mecanism legal de facilitare a imigraţiei în UE.

Guvernul ungar vizează „oprirea imigraţiei”, în timp ce ministrul de externe al Luxemburgului „susţine gestionarea ei”, a remarcat Szijjarto, potrivit Magyar Hirlap şi MTI.

Şeful diplomaţiei ungare a mai amintit cu acest prilej că ţara sa a cheltuit „din banii contribuabililor ungari” 270 de miliarde de forinţi (circa 860 milioane euro) pentru construcţia gardului (antiimigraţie ridicat la graniţa cu Serbia) şi pentru apărarea graniţelor. „Bruxellesul nu a contribuit la asta cu niciun forint. Atât despre solidaritate”, a conchis Szijjarto, citat de Magyar Hirlap şi MTI.