DISTRIBUIȚI
Reuters

Consiliul Europei a criticat Ungaria pentru faptul că nu a implementat măsuri eficiente de prevenire a exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale împotriva solicitanţilor de azil minori şi neînsoţiţi aflaţi în zonele de tranzit de la graniţa ungaro-sârbă, transmite MTI, citând un raport publicat joi, potrivit agerpres.

Comitetul Lanzarote al CoE, însărcinat cu monitorizarea abuzurilor sexuale împotriva copiilor, a stabilit că riscul ca minorii solicitanţi de azil să cadă pradă unor astfel de abuzuri în zonele de tranzit rămâne la un nivel ridicat, în pofida recomandărilor anterioare ale comitetului.


Citește și : Accident la o şcoala militară din statul american New York – Un mort şi peste 20 de răniţi

Motivul pentru care acest risc rămâne ridicat este că, în pofida anumitor evoluţii pozitive, autorităţile ungare nu au pus în practică măsurile necesare pentru a-i proteja pe minori, împiedicând în acelaşi timp activitatea organizaţiilor civile în aceste zone, a explicat comitetul.

Autorităţile ungare au primit în februarie anul trecut recomandări de la Consiliul Europei privind protecţia refugiaţilor minori neînsoţiţi împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor, după o vizită în zone de tranzit de la graniţa sârbo-ungară, în condiţiile în care, în baza legislaţiei adoptate în Ungaria în martie 2017, copii neînsoţiţi cu vârsta între 14 şi 18 ani sunt trimişi în zone de tranzit în loc să fie trimişi la instituţii pentru protecţia copiilor.

Comitetul Lanzarote şi-a exprimat preocuparea în legătură cu această situaţie şi a efectuat în iulie 2017 la invitaţia guvernului ungar o vizită în cele două zone de tranzit la graniţa de sud a Ungariei (în apropiere de Röszke şi Tompa), unde sunt găzduiţi aceştia până când este luată o decizie privind cererile lor de azil.

Citește și : Trump şi Macron insistă că SUA şi Franța au aceleaşi obiective privind Iranul

Principala recomandare a fost ca autorităţile ungare să acorde protecţie egală tuturor copiilor solicitanţi de azil, indiferent de vârsta lor şi să-i găzduiască mai degrabă în instituţii deschise pentru protecţia copilului decât în zonele de tranzit, a căror capacitate scăzută îi preocupă de asemenea pe experţi, conform cărora sistemul ar putea genera situaţii în care copiii solicitanţi de azil, în special cei neînsoţiţi, ar putea fi solicitaţi pentru favoruri sexuale pentru a fi mutaţi mai sus pe lista de aşteptare. Totodată, majoritatea copiilor solicitanţi de azil nu au documente de identitate, au notat experţii.