DISTRIBUIȚI
112.International

Liderii europeni au subliniat urgenţa vaccinării împotriva COVID în contextul răspândirii tot mai accentuate a variantei Omicron în cadrul summitului de joi de la Bruxelles, unde intenţionează de asemenea să facă front comun pentru a descuraja Rusia să comită un eventual atac împotriva Ucrainei, relatează AFP, potrivit agerpres

„Extinderea vaccinării la toate persoanele şi administrarea de doze de rapel sunt cruciale şi urgente”, au precizat liderii UE în concluziile adoptate la finalul unei dezbateri privind propagarea acestei noi variante a coronaviruslui, care îngrijorează odată cu apropierea sărbătorilor de la sfârşit de an.


Citește și : Rusia vrea negocieri de securitate rapide şi o nouă convorbire între Putin şi Biden

Omicron ar putea deveni varianta dominantă în Europa până la mijlocul lui ianuarie, potrivit Comisiei Europene.

„Este o cursă contracronometru”, a comentat prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis la sosire.

Circa 67% din populaţia europeană este vaccinată cu schema completă, însă această rată este sub 50% în trei ţări (Bulgaria, România şi Slovacia), iar Croaţia este cu puţin peste acest prag (50,4%).

În ceea ce priveşte călătoriile, apariţia variantei Omicron a afectat certificatul sanitar european instituit de UE în această vară pentru a le permite europenilor să se deplaseze mai liber în blocul comunitar, fără a li se impune teste sau carantină.

Anumite ţări europene, precum Irlanda, Portugalia, Italia şi Grecia, impun de acum călătorilor europeni, chiar vaccinaţi, să prezinte un text negativ pentru a putea intra pe teritoriul lor.

Franţa a restabilit exigenţa unor „motive imperioase” pentru călătorii care provin sau care se îndreaptă spre Regatul Unit, unde a crescut spectaculos numărul contaminărilor cu noua variantă Omicron.

În pofida acestor decizii unilaterale, liderii au subliniat „importanţa unei abordări coordonate asupra validităţii certificatului COVID al UE” şi doresc ca restricţiile decise „să nu submineze buna funcţionare a pieţei interne şi să nu afecteze în mod disproporţionat libertatea de circulaţie”.

Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina sunt celălalt dosar dominant al summitului. În contextul riscului unui nou conflict între Moscova şi Kiev, Comisia Europeană a pregătit un pachet de opţiuni de sancţiuni suplimentare în caz de agresiune rusă, fără a-l dezvălui însă.

„Rusia trebuie să dezamorseze tensiunile şi să evite orice acţiune agresivă împotriva Ucrainei, pentru că suntem uniţi în susţinerea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei şi orice acţiune agresivă va avea un cost politic ridicat”, a avertizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell la sosire.

„Dispunem de suficiente instrumente pentru a pune capăt comportamentului agresiv al Rusiei”, a estimat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.

„Vom reafirma că inviolabilitatea frontierelor este unul dintre fundamentele esenţiale ale păcii în Europa şi că toţi împreună vom face totul pentru a o proteja”, a dat asigurări cancelarul german Olaf Scholz, care participă la primul său summit european.

Citește și : NATO respinge solicitarea Rusiei de a renunţa la aderarea Ucrainei

Liderii europeni au încercat miercuri, cu prilejul unei reuniuni cu cinci foste republici sovietice între care şi Ucraina, să relanseze negocierile cu Moscova pentru a aplana tensiunile.

„Cred cu fermitate că trebuie să discutăm cu dl. Putin pentru a găsi o soluţie la subiectele Belarus şi Ucraina”, a pledat joi premierul luxemburghez Xavier Bettel.

Criza energiei, pe fondul creşterii preţurilor, se află şi ea agendă, chiar dacă nu este aşteptată nicio decizie. Răspunsul care ar trebui dat crizei divizează ţările. Unele dintre ele, precum Franţa şi Spania, pledează pentru o reformă a pieţei europene de electricitate, dar majoritatea statelor sunt reticente, întrucât estimează că criza este conjuncturală şi consideră că măsurile naţionale de susţinere pentru consumatori sunt mai eficiente.

Pe agendă se află şi migraţia, în contextul afluxului recent de refugiaţi la frontierele a trei ţări europene, de a cărui orchestrare este acuzat Belarus, dar şi al dorinţei Celor 27 de a limita fluxurile migratorii aplicând „planuri de acţiune” împreună cu o serie de ţări de origine şi de tranzit.

La dineu va fi invitată preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, pentru o dezbatere privind situaţia economică în Europa şi impactul posibil al noii variante de coronavirus asupra relansării.