DISTRIBUIȚI
Politico Europe
epa04485542 A participant holds the Polish flag during the 'March of Independence' marking Polish Independence Day in Warsaw, Poland, 11 November 2014. Poland's Independence Day marks the restoration of Poland's independence at the end of the First World War, 11 November 1918, after being partitioned for 123 years by Austria-Hungary, Prussia, and Russia. EPA/JACEK TURCZYK POLAND OUT

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, urmează să se întâlnească joi la Varşovia cu ministrul polonez de interne, căruia îi va cere clarificări la ‘întrebările’ Bruxellesului asupra unei reforme ce restricţionează dreptul la azil pe fondul afluxului de migranţi la frontiera cu Belarus, relatează AFP, potrivit agerpres

‘Comisia are întrebări’ cu privire la această lege, a indicat miercuri comisarul european în cadrul unei conferinţe de presă. ‘E ceva ce trebuie să discutăm cu guvernul polonez’, a spus ea.


Citește și :  Cehia cumpără din Franţa TUNURI de artilerie în valoare de sute milioane de euro

Ylva Johansson urmează să se întâlnească joi seară la Varşovia cu ministrul polonez de interne, Mariusz Kaminski. Ea ceruse luni ‘transparenţă’ din partea Varşoviei cu privire la moartea mai multor migranţi la frontiera Poloniei cu Belarus.

Comisarul european pentru afaceri interne a subliniat că ‘protecţia acestei frontiere externe a UE’ trebuie făcută prin respectarea legislaţiei europene, adăugând că serviciile sale sunt pregătite să se deplaseze în Polonia.

Reforma propusă de guvernul populist de dreapta polonez a fost votată de camera inferioară a parlamentului la 17 septembrie, urmând să fie adoptată de Senat înainte de jumătatea lunii octombrie.

Aceasta prevede, conform unui comunicat al Ministerului de Interne, că ‘dacă un străin este reţinut imediat după trecerea ilegală a frontierei externe a UE, cererea sa de protecţie internaţională nu va fi examinată’.

Cu toate acestea, ea nu se aplică în ‘cazul când un străin vine în Polonia dintr-un teritoriu în care viaţa sau libertatea lui sunt ameninţate’. El va trebui ‘să prezinte motive credibile pentru intrarea ilegala pe teritoriu (…) şi să prezinte imediat o cerere de protecţie internaţională ‘.

În ultimele luni, mii de migranţi au trecut sau au încercat să treacă frontiera UE din Belarus în Letonia, Lituania şi Polonia.

UE acuză Belarus de orchestrarea afluxului de migranţi ca represalii pentru sancţiunile impuse de Cei 27 că reacţie la reprimarea opoziţiei de către regimul de la Minsk. Şase migranţi au murit recent la această graniţă de est a UE.

Citește și : Rusia înregistrează un record de decese zilnice asociate covid

Ministrul de interne polonez a recomandat luni prelungirea stării de urgenţă la frontiera cu Belarus cu încă 60 de zile, pe motiv că mulţi migranţi care trec graniţa au legături cu ‘grupuri radicale sau criminale’. Polonia a început să construiască un gard din sârmă ghimpată care trebuie să se întindă pe o distanţă de peste 100 km la graniţa sa cu Belarus.

Organizaţiile neguvernamentale denunţă această stare de urgenţă care le împiedică de o lună să ajute migranţii şi interzice accesul tuturor nerezidenţilor, inclusiv al jurnaliştilor. Ele acuză de asemenea Varşovia că practică împingerea înapoi a migranţilor ilegali, împiedicându-i să depună cereri de azil şi forţându-i să se întoarcă în Belarus.