DISTRIBUIȚI

Pacienții din România, Polonia sau Bulgaria trebuie să aștepte în medie mai mult de 800 de zile pentru un medicament nou aprobat

 

Destabilizarea ofertei de medicamente de pe piața europeană este confirmată de lipsa aproape zilnică din farmacii a unor medicamente foarte importante, cum ar fi antibioticele și analgezicele. Croația nu face nici ea excepție, scrie JUTARNJI LIST, potrivit RADOR.


Pe de altă parte, prețurile noilor terapii sunt atât de mari, încât țările mai sărace fie nu le au/nu le oferă, fie acestea ajung la pacient cu țârâita, ceea ce confirmă faptul că disponibilitatea medicamentelor este inegală în țările Uniunii Europene.

Propunere de reformă

Rezistența la antibioticele de pe piață este și ea o problemă care ar trebui abordată mai serios, deoarece nu există altele noi, ținând cont că industria farmaceutică nu are niciun interes pentru inovațiile de acest gen. Acestea sunt în principal motivele pentru care UE dorește să lanseze în curând o reformă a politicii în materie de medicamente. Întrebarea este, desigur, ce succes va avea demersul, având în vedere că industria este deja pregătită pentru rezistență, iar activitatea lobby-urilor lor în cadrul diplomației UE nu este de neglijat.

Citeşte şi: Franţa a repatriat 15 femei şi 32 de copii din taberele de prizonieri jihadişti din Siria – Black News

Zilele acestea, publicația Politico prezenta anunțul Comisiei Europene cu privire la propunerea de reformă /a industriei / pentru începutul lunii martie, propunere  ce ar trebui să fie urmată de o discuție în Parlamentul European și în Consiliul UE.

Se anunță confruntări foarte aprige, pentru că se are în vedere, de fapt, o revizuire a întregii legislații care reglementează politica în materie de medicamente, cea mai mare reformă din ultimii douăzeci de ani. Nu doar pandemia, ci și situația de ansamblu arată din ce în ce mai mult că este nevoie de o schimbare, pentru că piața medicamentelor este lăsată liberă, iar pacienții suferă cel mai mult, pentru că cei din țările mai bogate sunt în avantaj.

Uniunea Europeană dorește schimbarea actualei stări de lucruri, adică industria farmaceutică să poată fi obligată să asigure o mai mare distribuție prin plafonarea prețului medicamentelor și prin reducerea cu doi ani a termenului pentru drepturile de brevet, ceea ce ar deschide mai rapid ușa produselor generice, dar și prin extinderea acestui termen cu un an sau doi dacă produsele sunt disponibile în întreaga UE.

Comisia Europeană arată că, de exemplu, pacienții din România, Polonia sau Bulgaria care au nevoie de un medicament recent aprobat trebuie să aștepte în medie mai mult de 800 de zile până devine disponibil în țara lor, în timp ce în Germania se așteaptă doar 133 de zile. De aceea, factorii de decizie și industria de resort vor trebui să se așeze la aceeași masă pentru a se ajunge la o înțelegere cu fiecare membru al UE, totul pentru a consolida pozițiile de negociere ale beneficiarilor și, în final, pentru a reduce costurile. Așa cum era de așteptat, există deja o reticență din partea industriei farmaceutice, care nu dorește ca cineva să îi clatine actuala poziție.

Probleme nerezolvate

Se așteaptă, de asemenea, discutarea unor chestiuni nerezolvate, cum ar fi rezistența la antibiotice și producerea altora noi. Pentru producerea de noi medicamente antibacteriene sunt necesare sute de milioane de dolari, iar atunci când acestea apar pe piață, trebuie folosite cu mare discernământ, pentru a nu deveni inutile foarte repede prin dezvoltarea unei rezistențe de masă. Prin urmare, investiția în noi antibiotice nu este scopul principal al industriei; investițiile mari sunt urmate de profituri mari, dar în acest caz investiția se recuperează foarte lent.

Citeşte şi: NOU incident la metroul din Ciudad de Mexico (VIDEO): 20 de pasageri au fost intoxicaţi! – Black News

De exemplu, trei mari companii europene, Novartis, Sanofi și AstraZeneca, și-au oprit cercetările privind noi antibiotice în ultimii cinci ani. Dar, în același timp, un studiu recent arăta că, în 2019, în jur de 1,3 milioane de oameni au murit din cauza rezistenței la antibiotice.