DISTRIBUIȚI
The New York Times

Turcia a respins luni o atenţionare din partea Washingtonului, calificând-o drept „nerealistă”, în ceea ce priveşte activităţile de extracţie a gazelor în largul Ciprului, informează AFP, potrivit Agerpres.

Departamentul de Stat american şi-a exprimat îngrijorarea într-un comunicat difuzat duminică şi a cerut Turciei să nu-şi continue planurile de a începe activităţi de forare a gazelor în „zona economică exclusivă a Ciprului”.


Citește și : Juan Guaido ameninţă că ar putea cere o intervenţie militară a SUA în Venezuela

Uniunea Europeană a adresat recent Turciei o cerere similară.

„Comunicatul Departamentului de Stat, dat publicităţii la 5 mai, cu privire la activităţile de forare ale Turciei în propriul platou continental, este nerealist”, a afirmat Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Ministerul a subliniat că Turcia nu este legată de acorduri de delimitare maritimă încheiate între guvernul recunoscut internaţional al Ciprului şi alte ţări riverane la Marea Mediteraneană şi că Ankara îşi exercită drepturile asupra propriului său platou continental.

„În consecinţă, tentativele unor părţi terţe de a se substitui în tribunale internaţionale pentru delimitarea de frontiere maritime sunt inacceptabile”, a adăugat ministerul turc.

Insistând asupra absenţei unui „acord de delimitare maritimă valid în regiune”, diplomaţia tură a afirmat că „operaţiunile Turciei de forare şi de cercetare vor continua pe platoul continental, în zonele unde guvernul turc a acordat licenţe pentru Turkish Petroleum în 2009 şi 2012”.

Într-un mesaj publicat vineri pe serviciul internaţional de mesagerie maritimă NAVTEX, autorităţile turce şi-au anunţat intenţia de a începe operaţiuni de extracţie a gazelor până în septembrie într-o porţiune din Marea Mediterană care – potrivit media cipriote – intră în zona economică exclusivă a Ciprului.

Potrivit marinei turce, operaţiunile vor fi efectuate de nava de foraj Fatih (‘Cuceritorul’, în limba turcă).

Republica Cipru, membră a UE, nu-şi exercită autoritatea decât în două treimi din sudul insulei. Partea de nord este ocupată de Turcia din 1974, când Ankara a intervenit cu armata ca reacţie la o tentativă de lovitură de stat a ciprioţilor greci care voiau să unifice insula cu Grecia împotriva voinţei ciprioţilor turci.

Citește și : Pompeo condamnă ‘atitudinea agresivă’ a Chinei şi a Rusiei în Arctica

Descoperirea în ultimii ani a unor zăcăminte uriaşe de gaze în estul Mediteranei a accentuat apetitul ţărilor din regiune.

Republica Cipru a semnat contracte de explorare cu importante companii în domeniul hidrocarburilor, cum ar fi Eni (Italia), Total (Franţa) sau ExxonMobil (SUA).

Dar Ankara se opune oricărei explorări şi exploatări a acestor resurse de gaze, care ar exclude din ecuaţie autoproclamata Republică turcă a Ciprului de Nord, nerecunoscută de către comunitatea internaţională.