DISTRIBUIȚI
An elderly woman holds her ballot papers before voting in the first round of the presidential election in Warsaw on May 10, 2015. Poles voted in presidential elections after a lacklustre campaign focused on national security and social issues, with incumbent Bronislaw Komorowski expected to win, but not without a struggle. AFP PHOTO / JANEK SKARZYNSKI (Photo credit should read JANEK SKARZYNSKI/AFP/Getty Images)

Tribunalul Suprem polonez a validat luni alegerile prezidenţiale în urma cărora preşedintele conservator Andrzej Duda a obţinut un nou mandat după ce l-a învins pe primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, ai cărui susţinători au contestat rezultatul scrutinului invocând un sprijin al presei publice pentru Duda şi folosirea resurselor statului în campanie, relatează agenţiile DPA şi EFE, scrie agerpres.

În turul doi al alegerilor, desfăşurat de 12 iulie, Andrzej Duda a câştigat cu două procente în faţa lui Rafal Trzaskowski.


Citește și : Cifrele dezastrului sanitar în Iran: O persoană moare de COVID-19 la fiecare şapte minute!

Din cele circa 847 de reclamaţii privind desfăşurarea alegerilor 93 au fost considerate întemeiate de către Tribunalul Suprem, care a considerat însă că acestea nu pot avea un impact asupra rezultatului final, astfel că instanţa a respins cererea campaniei lui Trzaskowski de invalidare a scrutinului.

De asemenea, Tribunalul Suprem a apreciat că plângerile opoziţiei conform cărora Andrzej Duda ar fi beneficiat de un avantaj injust prin folosirea unor resurse publice în campania electorală şi prin susţinerea sa de către presa publică sunt prea generale şi reclamanţii nu au prezentat probe în sprijinul acestora.

”Faptul că votanţii au ales să folosească o anumită sursă de informare (…) nu poate fi echivalat cu manipularea”, scrie Tribunalul Suprem în verdictul său.

Citește și : Jean Castex le cere francezilor să ramâne vigilenți: ‘COVID-19 nu este în vacanță’

Cu toate acestea, unii experţi în drept au îndoieli asupra legalităţii scrutinului invocând faptul că acesta s-a desfăşurat dincolo de termenul limită prevăzut în Constituţie. Votul, programat iniţial pe 10 mai, a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19, dar Polonia nu a declarat starea de urgenţă, care ar fi permis din punct de vedere constituţional o amânare a alegerilor, susţin aceşti experţi. Alţii afirmă că toţi membrii camerei extraordinare de control au fost selectaţi de un organism a cărui independenţă şi imparţialitate în raport cu guvernul este chestionabilă.