DISTRIBUIȚI
profit.ro

Candidatul socialist la preşedinţia viitoarei Comisii Europene, Frans Timmermans, s-a pronunţat luni, la Varşovia, pentru introducerea unui salariu minim în toate ţările membre ale Uniunii Europene, în vederea reducerii polarizării crescânde dintre bogaţi şi săraci, transmite AFP, potrivit Agerpres.

”Avem nevoie de un salariu minim în Uniunea Europeană, echivalent în fiecare ţară membră cu 60% din salariul mediu în statul respectiv”, a spus politicianul olandez într-o dezbatere organizată de social-democraţii polonezi (SLD) în perspectiva alegerilor europarlamentare din 23-26 mai.


Citește și : Turcia respinge drept ‘nerealistă’ atenţionarea SUA privind gazele din largul Ciprului

”Trebuie să se pună capăt muncii plătite cu 3 euro pe oră”, a adăugat el, estimând că de prea multe ori lucrătorii din Europa de Est sunt plătiţi net mai puţin decât cei din Occident, în condiţiile în care costul vieţii ”nu este atât de diferit”.

În prezent, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE dispun de un salariu minim fixat prin lege. Totuşi, disparităţile sunt extreme, cu medii care se ridicau în 2017 la 460 leva brut pe lună (235 euro) în Bulgaria şi la 1.999 euro pe lună în Luxemburg, ceea ce înseamnă o proporţie de 1/9.

Acest raport este de 1/3 dacă aceste salarii se ponderează cu costul vieţii în fiecare ţară.

Stabilirea unui salariu minim generalizat întâmpină opoziţie puternică, în numele competitivităţii şi al suveranităţii.

De asemenea, Frans Timmermans a preconizat impozitarea cu aproximativ 18% a marilor corporaţii în funcţie de beneficiile lor realizate în Uniunea Europeană, precum şi o politică socială europeană în vederea scăderii nivelului de viaţă între ţările bogate şi cele mai puţin bogate.

O altă măsură avută în vedere de Timmermans este instaurarea în UE a accesului generalizat pentru orice cetăţean european la serviciile de sănătate, indiferent în ce ţară din uniune.

Citește și : Macron: Franța pledează pentru rămânerea Rusiei în Consiliul Europei

În fine, Frans Timmermans a calificat drept ”anacronică” politica de informare promovată de Uniunea Europeană, el preconizând o utilizare sporită a social media pentru a face cunoscute acţiunile UE mai ales în rândul tinerilor.