DISTRIBUIȚI
BBC

Economistul francez Thomas Piketty consideră că fosta administraţie a preşedintelui republican Donald Trump şi ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană „sunt consecinţele logice ale unei globalizări extrem de inegale”, în care clasele medie şi de jos sunt divizate pe acest subiect, relatează EFE, potrivit agerpres.

„Alegerea lui Donald Trump şi referendumul privind Brexit-ul în Regatul Unit sunt consecinţele logice ale unei globalizări foarte inegale, motiv pentru care atât în Statele Unite, cât şi în Regatul Unit clasa medie şi grupurile social-economice aflate la cel mai jos nivel sunt în mod real divizate în privinţa globalizării”, a declarat Piketty într-o discuţie virtuală cu mai multe mass media, printre care s-a aflat şi EFE.


Citeşte şi: Bernie Sanders a făcut o avere cu poza de la Capitoliu

Piketty – specializat pe probleme legate de avere şi inegalitatea veniturilor, profesor la Ecole d’Economie din Paris (PSE) – a participat miercuri, în cadrul Hay Festival din oraşul columbian Medellin, care se desfăşoară online, la o discuţie cu Ricardo Avila, analist şi editorialist la cotidianul El Tiempo din Bogota.

Economistul francez a amintit că, în timpul guvernelor Margaret Thatcher (1979-1990) în Regatul Unit şi Ronald Reagan (1981-1989) în SUA, aceste ţări au început „un nou tip de laissez-faire sau o abordare pro-piaţă în favoarea companiilor în drumul spre globalizare, în decada anilor 1980”.

„În acel moment, a existat un mare optimism din partea lui Reagan şi a lui Thatcher că acest tip de globalizare va genera o mai mare creştere pentru toţi. Se presupunea că veniturile şi salariile americanilor de rând sau ale cetăţenilor britanici vor creşte”, a amintit Piketty, în vârstă de 49 de ani.

Totuşi, mulţi nu au avut nimic de câştigat şi consecinţa directă a acestui fapt este că susţinătorii Partidului Conservator din Regatul Unit şi ai Partidului Republican din SUA au devenit „sceptici faţă de globalizare şi au avut o abordare extrem de naţionalistă”.

„Iar problema este că, la celălalt capăt al spectrului politic, Partidul Democrat din SUA, Partidul Laburist (din Marea Britanie) şi multe alte partide social-democrate din Europa pur şi simplu nu sunt capabile să propună o nouă globalizare, o nouă formă de a organiza globalizarea”, a apreciat el.

În opinia sa, administraţii ca cea a lui Trump şi acţiuni precum Brexit-ul sunt reacţii la „globalizarea inegală” care poate avea loc şi în alte puncte de pe glob. Din acest motiv, Piketty consideră că „principala provocare” pentru noul preşedinte al SUA, Joe Biden, este de a face ca „Partidul Democrat să se reconcilieze în următorii ani cu grupurile sociale cele mai de jos”. „Cred că o creştere a salariului minim se poate dovedi un demers important, dar totodată (Partidul Democrat din SUA) poate trece şi la alte măsuri, inclusiv o mai mare investiţie în serviciile publice, în universităţile publice şi să abordeze marea problemă a datoriei studenţeşti din SUA”, a continuat el.

Piketty şi-a exprimat speranţa că se poate pleca de la criza coronavirusului pentru a obţine „un sistem economic mai bun şi mai echitabil”. Totuşi, economistul francez atrage atenţia că ceea ce se observă este că „principalii miliardari ai planetei şi-au îmbunătăţit situaţia financiară în timpul pandemiei, lucru care este, în mod evident, extrem de surprinzător pentru majoritatea oamenilor şi foarte nedrept în ceea ce priveşte transparenţa, sau mai bine spus, în privinţa lipsei de transparenţă”. Iar acest lucru merge mână în mână cu faptul că sistemul economic mondial este organizat „de aşa manieră încât cineva poate transfera fonduri unde doreşte fără nicio restricţie internaţională care să stabilească cine este stăpânul a ce şi cine plăteşte ce impozite şi unde anume”.

Citeşte şi: Slovacia a testat pentru covid mai mult de jumătate din populaţie într-o campanie fulger

„Big Data este în principal pentru monopoluri tehnologice private. Poate colecta toată informaţia noastră personală şi poate face ce vrea cu ea”, însă în ceea ce priveşte administraţia publică şi administraţia finanţelor publice, în realitate nu există o transparenţă a fondurilor individuale şi a impozitelor individuale, a spus Piketty. Iar această situaţie se va schimba doar atunci când fiecare ţară va impune sancţiuni acelor naţiuni care nu vor să coopereze în mod transparent.

„Iar aceasta trebuie să fie ceva diferit de protecţionism, pentru că trebuie să se producă în numele obiectivului universal al unei mai mari echităţi economice şi sociale. Dacă faci comerţ cu o ţară care nu vrea să transfere informaţii cu privire la cine este proprietarul transferurilor, la nivelul impozitelor (…) trebuie să existe o formă de sancţiune”, a insistat el.