DISTRIBUIȚI
Reuters

Berlinul şi Ankara şi-au pus în surdină tensiunile, cu câteva săptămâni înaintea unor alegeri turce, şi au îndemnat la luptă împotriva extremei drepte, într-o comemorare a unuia dintre cele mai grave atentate rasiste din Germania postbelică, comis în urmă cu 25 de ani, relatează AFP, conform news.ro.

Este un act ”ruşinos (…). Nu l-am acceptat şi nu-l vom accepta”, a declarat cancelarul german Angela Merkel în cadrul unor ceremonii organizate în memoria victimelor atentatului antiturc de la Solingen, în vestul Germaniei.


Citeşte şi: Metroul din Paris, inundat din cauza ploilor

Acest atac rasist ”nu este primul şi nu va fi ultimul” în Germania sau în Europa, a subliniat şeful diplomaţiei turce Mevlet Cavusoglu, invitat la comemorări.

La 29 mai 1993, cinci femei şi fete cu vârste între patru şi 27 de ani au fost ucise în urma incendierii casei lor. Autorii – patru neonazişti – au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între zece şi 15 ani de închisoare.

Prezenţa lui Cavusoglu a provocat emoţie în Germania, criticii Ankarei temându-se că el avea să ceară comunităţii turce germane să-l susţină pe Recep Tayyip Erdogan, candidat la un nou mandat prezidenţial pe 24 iunie, când au loc totodată alegeri parlamentare.

Cea mai mare diaspora turcă din lume, comunitatea din Germania numără trei milioane de persoane, dintre care 1,4 milioane au drept de vot şi pot participa la alegerile din Turcia – o adevărată mană pentru Erdogan, care riscă, potrivit sondajelor, să rămână fără o majoritate absolută.

”COEZIUNE”

Cavusoglu a deminat rapid terenul. ”Singurul motiv al vizitei mele (…) este să transmit un mesaj colectiv de coeziune împotriva rasimului şi xenofobiei”, a declarat el.

Berlinul le-a interzis conducătorilor politici turci să facă campanie în Germania în vederea alegerilor din iunie, ca în primăvara lui 2017, în vederea referendumului pe tema lărgirii puterilor preşedintelui turc.

Mai multe ţări europene au făcut la fel, declanşând atunci o criză între Ankara şi Berlin, după care cele două ţări s-au apropiat recent.

Cavusoglu nu a încercat să reaprindă tensiunile, limitându-şi intervenţia la un îndemn la luptă ”împotriva rasimului faţă de refugiaţi şi musulmani”.

Citeşte şi: Rarisim. Serghei Lavrov întreprinde o vizită oficială la Phenian

Ankara este pregătită să ofere Germaniei ”susţinerea sa” în lupta împotriva rasismului şi pentru integrarea musulmanilor, a spus el.

Turcia şi Germania ”au poziţii diferite cu privire la anumite puncte”, a recunoscut şeful diplomaţiei germane Heiko Maas, însă ”asta nu trebuie să ne împiedice să comemorăm împreună o crimă care ne-a unit cetăţenii în durere şi tristeţe”.

Mevlüde Genc, în vârstă de 75 de ani, care şi-a pierdut două fiice şi trei nepoate în incendiu, a povestit cum, după atentat, plângea noaptea şi le zâmbea ziua ”copiilor (săi) care au supravieţuit, pentru ca ura să nu intre în inimă”.

”Eu nu am în mine niciun sentiment de răzbunare, în afară de cele patru persoane care mi-au transformat casa în mormânt”, a declarat ea.

”TABUURI SPARTE”

”Ideologia dreptei populiste şi extremei dreptei este răspândită astăzi”, a spus Angela Merkel, amintind trecutul nazist al Germaniei, care face rasismul şi xenofobia deosebit de ”ruşinoase pentru ţara noastră”.

În prezent, ”limitele libertăţii de exprimare sunt prea adesea testate în mod foarte calculat, iar tabuurile sparte facil”, a denunţat ea.

Această avertizare vizează, fără să-l numească, Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), aflat în plină ascensiune. Prin discursuri antimigranţi şi antimusulmani dure, AfD a intrat în septembrie în Camera Deputaţilor.

Această formaţiune islamofobă exploatează temeri provocate de venirea din 2015 în Germania a peste un milion de solicitanţi de azil şi de multiple provocări împotriva turcilor din Germania, cea mai importantă comunitate de imigranţi din ţară.

În februarie, un ales local din cadrul AfD i-a catalogat drept ”negustori de chimen” şi ”cămilari”. Iar recent, Alice Weidel, conducătoarea partidului, a atacat femei care poartă ”burqa, fete cu văl, bărbaţi înarmaţi cu cuţite şi alţii buni de nimic” care ameninţă, în opinia sa, prosperitatea germană.