DISTRIBUIȚI

Telespectatorii au petrecut în medie 2 ore şi 56 de minute în fiecare zi în faţa micilor ecrane în 2017 în cele 95 de ţări monitorizate de experţii de la institutul Eurodata TV, potrivit unui raport publicat luni în cadrul evenimentului Marche International des Programmes de Television (MIPTV) din Cannes, informează AFP, potrivit agerpres.

Consumul de televiziune a rămas stabil în ultimii ani, însă specialiştii de la Eurodata au remarcat disparităţi pronunţate între ţări: America de Nord se află în partea superioară a ierarhiei, cu 4 ore şi 3 minute pe persoană pe zi, în ceea ce priveşte timpul mediu zilnic de vizionare, urmată de Europa – cu 3 ore şi 49 de minute -, Brazilia şi Rusia.


Citeşte şi: ALERTĂ la Londra! Un bărbat a fost arestat după ce şi-a oprit maşina lângă Palatul Buckingham

Timpul mediu de vizionare diferă foarte mult în Asia, unde această valoare este de 2 ore şi 25 de minute (în China 2 ore şi 12 minute), potrivit acestui raport, intitulat „One TV Year in the World”.

„În 25 de ani, durata de vizionare TV în lume s-a menţinut, în ciuda disponibilităţii crescute a conţinuturilor video online”, a subliniat Frederic Vaulpre, vicepreşedintele Eurodata TV Worldwide, într-un comunicat. „Astfel, observăm o uşoară scădere în America de Nord şi în Asia, dar America de Sud îşi continuă ascensiunea, iar Europa se menţine la un nivel istoric înalt”, a adăugat el.

Programele de televiziune sunt difuzate de mult timp pe micile ecrane. Programele transmise în reluare sau cele difuzate cu un anumit decalaj orar reprezintă de acum „în medie 8% din audienţa suplimentară a conţinuturilor TV” în cele 35 de ţări în care au fost măsurate, constatare evidenţiată în special în cazul tinerilor adulţi, pasionaţi de vizionarea de conţinuturi pe telefoanele mobile. În Suedia, o ţară avansată în ceea ce priveşte tendinţele digitale, tinerii adulţi petrec în medie doar 1 oră şi 59 de minute pe zi în faţa televizoarelor.

Conţinuturile cele mai urmărite pe ecranele online şi difuzate în reluare se adresează în special acestei categorii de public, potrivit raportului Eurodata. Este cazul emisiunilor de tip reality-show sau al serialelor ai căror protagonişti sunt tineri („Brugklas”, despre elevi de şcoală generală, difuzat de NP3 în Olanda), care înregistrează audienţe uneori duble în raport cu emisiunile transmise la televizor.

La nivel mondial, Marea Britanie şi Statele Unite rămân cei mai mari exportatori de programe de televiziune, cu peste 500 de programe fiecare. Franţa, Germania şi Turcia completează topul 5 al exportatorilor TV.

Peste 4.100 de serialele importate (factuale, ficţiune şi entertainment) au fost lansate în 2017 în cele 48 de teritorii studiate de NoTa, serviciul care monitorizează noile programe difuzate de televiziuni şi pe platformele online.

Citeşte şi: Orbán Viktor câștigă fără drept de apel alegerile din Ungaria și își asigură al III-lea mandat de prim-ministru consecutiv

Fluxuri preferenţiale ale comerţului global există deja între mai multe regiuni ale lumii: Marea Britanie exportă jumătate dintre serialele sale TV, în special programe factuale, către Europa de Nord. Franţa îşi vinde cele mai multe dintre programe către ţările vecine şi apropiate, inclusiv în Italia şi Portugalia. Turcia exportă în proporţii egale programele sale, în special de ficţiune, spre Europa de Est, Orientul Mijlociu şi America de Sud.

Însă marile programe care au succes pe plan internaţional (precum emisiunea-concurs „The Voice”) „se rarefiază” şi „producţia locală este tot mai apreciată”, a subliniat Avril Blondelot, reprezentantă a Eurodata TV.

Potrivit acestei experte, producătorii şi posturile TV încearcă de acum înainte „să creeze conţinuturi care se vor detaşa mai degrabă pentru un public special (tineri, femei, vârstnici) decât să încerce cu orice preţ să seducă un public de masă”.