DISTRIBUIȚI

Liderii vest-africani reuniţi duminică la Accra, în Ghana, au decis să închidă frontierele cu Mali şi să pună sub embargou această ţară, stârnind o reacţie puternică din partea militarilor aflaţi la putere, care şi-au rechemat luni ambasadorii din ţările din Africa de Vest, relatează AFP, potrivit agerpres.

„Guvernul din Mali condamnă ferm aceste sancţiuni ilegale şi ilegitime” şi îşi recheamă ambasadorii din ţările membre ale Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), se arată într-un comunicat citit luni la televiziunea naţională de purtătorul de cuvânt al guvernului, colonelul Abdoulaye Maiga, îmbrăcat în uniformă.


Citeşte şi: ‘The Power of the Dog’, ‘West Side Story’ şi ‘Succession’ sunt marii câştigători ai Globurilor de Aur 2022 – Black News

„Guvernul din Mali regretă că organizaţii subregionale vest-africane se lasă instrumentalizate de puteri extraregionale cu scopuri nedeclarate”, a adăugat el, fără a le numi.

Junta a anunţat de asemenea închiderea frontierelor terestre şi aeriene ale Mali cu ţările din ECOWAS.

Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest şi Uniunea Economică şi Monetară Vest-Africană (UEMOA) au adoptat duminică o serie de măsuri economice şi diplomatice dure împotriva Mali, pentru a sancţiona intenţia juntei din această ţară de a se menţine la putere pentru mai mulţi ani.

Măsurile sancţionează în special nerespectarea promisiunii coloneilor aflaţi la putere de a organiza la 27 februarie alegerile prezidenţiale şi legislative care ar fi însemnat readucerea civililor la conducerea ţării.

ECOWAS, care menţine schimburile comerciale cu produse de primă necesitate, a decis de asemenea să suspende ajutoarele financiare şi să îngheţe activele Mali la Banca Centrală a Statelor din Africa de Vest (BCEAO).

Ţările membre ale organizaţiei îşi vor rechema ambasadorii din Mali, ţară unde au avut loc două lovituri de stat militare din 2020 şi care este afectată de o profundă criză de securitate.

Sancţiunile intră în vigoare imediat şi vor fi ridicate treptat pe măsură ce autorităţile din Mali vor prezenta un calendar „acceptabil” şi vor fi observate progrese semnificative în aplicarea acestuia, a precizat ECOWAS.

Propunerea juntei din Mali de a organiza alegeri prezidenţiale în decembrie 2026 este „complet inacceptabilă”, consideră ECOWAS. Ea „înseamnă pur şi simplu că un guvern militar de tranziţie ilegitim va lua captiv poporul malian în următorii cinci ani”, a adăugat organizaţia.

Aceste sancţiuni din partea ţărilor vest-africane sunt mai dure decât cele adoptate după primul puci, din august 2020. În plină pandemie, ele au fost resimţite puternic într-o ţară-enclavă şi printre cele mai sărace din lume.

Ele ar fi determinat atunci junta să accepte să se angajeze că va reda puterea civililor după alegeri în cel mult 18 luni.

Junta susţine în prezent că nu poate organiza alegeri prezidenţiale şi legislative aşa cum prevăzuse iniţial, la sfârşitul lui februarie, invocând continuarea insecurităţii în ţară, afectată de violenţe de tot felul, în special jihadiste şi comunitare.

Citeşte şi: De ce unii oameni se tot îmbolnăvesc de Covid, iar alții rămân neatinşi de virus?

Ea subliniază necesitatea unor reforme prealabile pentru ca alegerile să nu fie contestate, aşa cum s-a întâmplat cu precedentele.

ECOWAS a respins aceste argumente, susţinând că „există o lipsă flagrantă de voinţă politică din partea autorităţilor de tranziţie”.

De la primul puci, din august 2020, întărit prin puciul din mai 2021 prin care colonelul Assimi Goita a fost instalat preşedinte „de tranziţie”, ECOWAS îndeamnă la revenirea civililor la putere fără întârziere.