DISTRIBUIȚI

Cele nouă ţări din Flancul Estic al NATO, reunite vineri la Varşovia, doresc ca „prezenţa întărită” a Alianţei Nord-Atlantice în regiunea lor, la ora actuală limitată la forţele terestre, să fie extinsă prin componentele navală şi aeriană, a declarat preşedintele polonez Andrzej Duda, potrivit AFP, scrie agerpres.

Această doleanţă a fost exprimată în timpul discuţiilor asupra securităţii la Marea Neagră, a precizat Duda, care a informat, împreună cu omologul său român, Klaus Iohannis, despre prima parte a lucrărilor preşedinţilor ţărilor din „B9” (Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Republica Cehă, aceasta din urmă fiind reprezentată de preşedintele parlamentului), grup denumit astfel după prima lor reuniune, la Bucureşti, în 2015.


Citește și : Albania. Traficanţii de migranţi au găsit o nouă rută spre Occident şi o folosesc din plin

Aceste ţări „sunt de acord că ar fi necesar” să fie întărită prezenţa NATO „printr-o componentă navală şi o componentă aeriană”, pentru „a ajunge la un spectru complet”, a dat asigurări Duda.

La rândul său, potrivit AFP, omologul român Klaus Iohannis a insistat asupra importanţei Mării Negre şi a pledat pentru „o abordare integrală a Flancului Estic”. „Atâta vreme cât suntem uniţi, suntem puternici”, a spus Iohannis.

Liderii „B9” au adoptat o declaraţie comună în care îi cer summitului NATO, programat pentru iulie la Bruxelles, să întărească unitatea Alianţei şi să pregătească un răspuns la ameninţarea „hibridă”.

Expresia „tactici de război hibride” descrie tacticile care i-au permis Rusiei, potrivit Occidentului, să anexeze în 2004 Crimeea, îmbinând dezinformarea, ameninţările asupra infrastructurilor civile şi intervenţia sub acoperirea forţelor speciale.

Întărirea NATO în Europa Centrală a fost decisă pentru a răspunde la îngrijorările suscitate de anexarea Crimeei şi de conflictul separatist din Ucraina.

Citește și : Trump îndeamnă G7 să reintegreze Federaţia Rusă în rândurile sale

„Summitul NATO din 2018 trebuie să întărească unitatea Alianţei şi – în spiritul principiului de 360 de grade – să dea un răspuns integral la ameninţările actuale, printre care ameninţarea hibridă, cu care se confruntă aliaţii”, declară autorii acestui document.

Ei reafirmă doctrina NATO asupra Rusiei – care combină disuasiunea şi deschiderea spre dialogul politic – şi angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare.