DISTRIBUIȚI
AFP.com

Miniştrii de externe din cele trei ţări baltice, membre ale NATO, se află în vizită la Washington pentru a le cere liderilor occidentali să ia în serios ameninţările Rusiei, pe care le consideră a fi la un nivel „nemaiîntâlnit” din anii ’30 şi ’40.

Şefii diplomaţiilor estonă, letonă şi lituaniană au mulţumit administraţiei americane a lui Donald Trump pentru sprijinul acordat NATO, conform agerpres.


După întâlnirea avută luni cu secretarul de stat american Rex Tillerson, Sven Mikser (Estonia), Edgars Rinkevics (Letonia) şi Linas Linkevicius (Lituania) şi-au exprimat temerile, într-un interviu pentru AFP, în privinţa unei ameninţări ruse ‘hibrid’.

„Cred că am văzut în ultimii trei sau patru ani că naţiunile democratice sunt ţinta atacurilor”, a explicat Rinkevics. „Însăşi baza instituţiilor noastre democratice este ţinta atacurilor pe reţelele de socializare, prin intermediul informaţiilor false”, a spus el. „Este important să rămânem solidari”, a adăugat ministrul leton, denunţând de asemenea „influenţa banilor”.

Citește și : Donald Trump : Noua teorie de ‘Fake news’ (ştiri false) este că HAOSUL domneşte la Casa Albă. Fals!

Liderii ţărilor baltice se vor deplasa la Washington la începutul lunii aprilie pentru a reitera acest mesaj, în speranţa că va fi amplificat de Donald Trump şi auzit de Moscova.

Şeful diplomaţiei letone, Edgars Rinkevics, a calificat această ameninţare a Rusiei ca fiind „nemaiîntâlnită” din anii ’30 şi ’40, perioadă în care tinerele republici baltice au căzut sub controlul Germaniei naziste, apoi al Uniunii Sovietice.

După căderea URSS, cele trei ţări baltice s-au apropiat de Occident, aderând la NATO şi la Uniunea Europeană.

Însă preşedintele rus Vladimir Putin consideră că cele trei ţări vecine fac parte din zona sa de influenţă. Pentru cele trei state baltice, declaraţiile lui Putin privind prăbuşirea URSS (‘cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea’) şi anexarea Crimeii stârnesc temeri privind o ameninţare reală.

Cei trei miniştri de externe se plâng de mult timp de acest „război hibrid” purtat de Moscova şi care cuprinde intimidări militare, manipulări politice şi financiare, atacuri cibernetice şi tehnici de propagandă.

Însă ar fi periculos, insistă ei, să fie acordată atenţia doar unuia dintre aceste aspecte, într-o epocă în care spaţiul cibernetic, economia globalizată şi piaţa mediatică se amestecă.

„Securitatea zilelor noastre este tot mai invizibilă”, a explicat şi Sven Mikser, ministrul de externe al Estoniei. „Nu există o diviziune clară între securitate internă şi externă, chiar la nivel de geografie. Securitatea devine globalizată”, a adăugat el.

„Le sugerăm mereu colegilor noştri americani şi europeni să fie mai realişti şi mai puţin naivi. Dialogul este important atât timp cât nu serveşte ca perdea de fum care să ascundă lipsa de acţiune”, a spus şi Linas Linkevicius, şeful diplomaţiei lituaniene.

El a revenit astfel asupra discursului belicos al lui Vladimir Putin de săptămâna trecută, când liderul de la Kremlin a spus că noile rachete ruseşti sunt „invincibile”. „Acest gen de dialog este inaplicabil. Este vorba de putere militară, nu de dialog”, a argumentat oficialul lituanian.

Cei trei miniştri sunt de acord că, în faţa demonstraţiei de forţă a Moscovei, ar fi liniştiţi dacă ar vedea trupe ale aliaţilor lor americani, francezi şi britanici staţionate permanent în ţările baltice.

„Trebuie să acţionăm cu adevărat. Iar dacă vrem să o facem în mod vizibil, atunci acest lucru trebuie făcut cu mijloace concrete. NATO nu va fi niciodată agresivă, însă nimeni nu trebuie să aibă îndoieli că vom face tot ce este necesar pentru a ne proteja teritoriile”, a mai spus Linkevicius.