DISTRIBUIȚI
Rador

Ungaria va avea nevoie de noi soluţii şi rute de transport pentru a gestiona incertitudinile în furnizarea de energie, care sunt aşteptate începând de anul viitor, a afirmat, luni, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, dând asigurări că Budapesta este pregătită pentru aceste provocări, transmite MTI, potrivit agerpres.

Declaraţia sa a fost făcută la un forum de securitate energetică regională care se desfăşoară la Belgrad. În marja forumului, Szijjarto are discuţii bilaterale cu miniştri ai Energiei şi ai Economiei din Serbia, România, Muntenegru, Bulgaria, şi Bosnia.


Citește și : Jens Stoltenberg salută reformele realizate de Macedonia de Nord pentru aderarea la NATO

Furnizarea de gaze naturale este esenţială pentru Europa Centrală, cu toate acestea în ultimii ani „au existat puţine evoluţii care să ne dea motive de bucurie. Anul viitor va fi un moment hotărâtor din acest punct de vedere”, a spus Szijjarto.

Acesta a avertizat că incertitudinile care ar putea spori de anul viitor vor influenţa întreaga regiune.

„Nu este sigur dacă din 2020 Europa Centrală va primi gaz rusesc prin Ucraina. Ungaria este pregătită pentru această dificultate”, a declarat oficialul, citând acordul semnat cu Rusia prin care este asigurată furnizarea gazelor în 2020.

Totuşi, a apreciat ministrul ungar de Externe, în următorii ani capacitatea Ungaria de a importa gaze „din noi surse şi prin noi rute depinde exclusiv de aliaţii săi”.

„Depinde de prietenii noştri croaţi dacă îşi construiesc un terminal LNG şi depinde de deciziile unei companii americane şi ale unei companii austriece dacă gazul descoperit în România este extras. Dacă niciuna nu va avea loc, Ungaria nu va avea altă şansă decât să se concentreze pe dezvoltarea unei rute sudice de transport prin care gazul rusesc va veni prin Turcia, Bulgaria şi Serbia”, a afirmat Szijjarto.

Acesta a adăugat că Ungaria a realizat măsurile tehnice necesare pentru a primi şase miliarde de metri cubi de gaze din sud, prin Serbia, începând din 2021, şi zece miliarde metri cubi de gaze din 2022.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Accesarea resurselor din Marea Neagră ar putea diversifica sursele de aprovizionare din regiune şi ar aduce Guvernului României venituri de 26 de miliarde dolari până în 2040.

Citește și : A murit și ultimul supraviețuitor al lagărului nazist de la Sobibor

„ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa. Însă, ar trebui să ia o decizie finală de investiţii”, a spus recent Szijjarto, într-un interviu acordat Reuters. „Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii”, a adăugat oficialul ungar.

OMV Petrom îşi doreşte foarte mult să continue proiectul de gaze din Marea Neagră, însă, deocamdată, nu se întrunesc condiţiile necesare pentru a fi luată decizia de a merge mai departe, a declarat, la finele lunii februarie, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

La rândul său, purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, a declarat pentru Reuters că grupul american analizează mai mulţi factori înainte de a decide dacă va investi în proiectul Neptun din România. O decizie finală necesită „condiţii fiscale competitive şi stabile, o piaţă a gazelor liberalizată în România care permite comerţul liber şi o interconectivitate suficientă cu pieţele vecine libere şi lichide pe durata contractului de concesionare”, a spus King.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, iar Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).