DISTRIBUIȚI

Liderii europeni se reunesc vineri pentru un summit social la Goteborg, într-o ofensivă lansată de Bruxelles şi Suedia pentru a recâştiga încrederea cetăţenilor în faţa ascensiunii populismului care fragilizează Europa, informează AFP. 

După şocul Brexitului şi întărirea tendinţelor eurosceptice în mai multe ţări-membre ale UE, printre care recent Germania şi Austria, Comisia Europeană este hotărâtă să arate că UE nu este pur şi simplu o mare piaţă, ci că doreşte de asemenea să reducă inegalităţile.


Co-organizator al summitului, premierul social-democrat suedez Stefan Lovfen a admis într-un recent interviu pentru AFP că este ‘îngrijorat de ascensiunea extremismelor de dreapta, otravă a societăţii’, şi a pledat pentru o ‘UE cu o puternică dimensiune socială’.

Astfel se explică ambiţia de a determina cele 28 de state membre să semneze o amplă declaraţie contra dumpingului social, cu titlul ‘Soclu european al drepturilor omului’, în mod cert fără dimensiune legală, dar cel puţin menită să dea un semnal naţiunilor că cele mai sărace dintre ele nu vor fi uitate.

La Goteborg, în cadrul unei ceremonii, doar trei lideri europeni ar urma să parafeze acest text în numele tuturor celorlalţi: preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel al Parlamentului European, Antonio Tajani, şi premierul estonian Juri Ratas, a cărui ţară asigură preşedinţia prin rotaţie a UE pentru şase luni.

Premierul britanic Theresa May va participa la această proclamaţie solemnă, chiar dacă ţara sa, care se pregăteşte să iasă din UE la 29 martie 2019, s-a opus întotdeauna în mod vehement unei prea mari implicări a UE în acest domeniu.

În schimb, cancelarul federal german Angela Merkel, în plină negociere pentru formarea unui nou guvern de coaliţie, va rămâne la Berlin. Ea va fi marea absentă a summitului, la care ar urma să participe partenerii săi din UE. Serviciul său de presă a subliniat însă executivul german susţine pe deplin ‘Soclul european pentru drepturi sociale’, la fel ca celelalte 27 de state membre.

Acest text stabileşte 20 de principii şi drepturi menite să fie respectate pe tot continentul european, cum sunt dreptul la studii şi la orientare profesională, la egalitate de şanse şi tratament pentru bărbaţi şi femei.

El evocă, de asemenea, ‘salarii minime adecvate care trebuie să fie garantate, la un nivel ce permite satisfacerea nevoilor angajatului şi familiei sale, ţinând cont de condiţiile economice şi sociale ale ţării, menţinând totodată accesul la muncă şi incitările de a căuta un loc de muncă’.

Un salariu minim european nu este, cu toate acestea, o chestiune la ordinea zilei, decalajele în acest sens între statele UE fiind pe măsura diferenţelor dintre nivelurile de trai.

Astfel, la 1 ianuarie 2017, potrivit Oficiului European pentru Statistici, exista 1.764 de euro diferenţă între salariul minim cel mai mic din UE – cel din Bulgaria, de 235 de euro – şi cel mai mare – cel din Luxemburg, de 1.999 de euro. Uriaşele diferenţe salariale dintre ţările UE pun probleme de concurenţă între state, incitând uneori întreprinderile să relocalizeze siturile lor de producţie în ţări cu salarii mici.

La Goteborg, liderii europeni vor discuta de asemenea despre educaţie şi cultură. Comisia Europeană vrea să facă unele propuneri concrete pentru a spori şi mai mult mobilitatea tinerilor, cum este înfiinţarea unui card de student în UE, care va stoca toate rezultatele universitare ale unei persoane.

Programul Erasmus, care a sărbătorit 30 de ani anul acesta şi a permis unui număr mai mare de 5 milioane de persoane să plece la studii în străinătate, este considerat unul dintre marile succese ale UE.