DISTRIBUIȚI
Futurism

Sonda americană Cassini a coborât vineri, după cum era programat, în atmosfera lui Saturn unde s-a dezintegrat, punând capăt unei misiuni științifice excepționale care a bulversat planetologia, relatează AFP.

Ultimul semnal a fost recepționat de centrul de control al Jet Propulsion Laboratory (JPL), din Pasadena, California, așa cum era prevăzut, la ora 11.55 GMT, la 83 de minute după emiterea sa, timpul necesar undelor radio pentru a parcurge distanța dintre Saturn și Terra.


„Semnalul a fost pierdut… este sfârșitul vehiculului spațial”, a declarat unul dintre inginerii de la centrul de control, conform imaginilor transmise în direct de NASA.

„Sper că sunteți cu toții foarte mândri de această realizare extraordinară, felicitări tuturor pentru această misiune incredibilă”, a declarat apoi Earl Maize, responsabilul misiunii Cassini, adresându-se întregii sale echipe. După aceea toată lumea a aplaudat.

Sonda de 2,5 tone, lansată în 1997 și care a început să exploreze Saturn și 19 dintre lunile sale în 2004, a pierdut contactul cu Terra la două minute după începutul coborârii sale în atmosfera planetei, având o viteză de 113.000 km/h și aflându-se la o altitudine de 1.510 km deasupra stratului de nori al lui Saturn, potrivit NASA.

Zece dintre instrumentele sale au funcționat până în ultimul moment, printre care și spectrometrul destinat analizării atmosferei.

Sonda a transmis date în timpul coborârii sale, ceea ce reprezintă o premieră pentru Saturn. Aceste informații prețioase ar urma să ajute la înțelegerea formării și evoluției planetei gazoase, speră oamenii de știință.

Joi, alte instrumente au efectuat observații asupra aurorelor boreale și vârtejurilor de la polii lui Saturn.

Cassini a început ultima sa coborâre la ora 07.14 GMT, intrând puțin mai târziu în atmosfera lui Saturn la o altitudine de circa 1.915 km.

Deasupra stratului de nori, atmosfera lui Saturn este foarte fină, „echivalentul locului unde se află Stația Spațială Internațională (ISS)”, la 400 km deasupra Pământului, a explicat Earl Maize.

Având în vedere viteza sa, frecarea cu numai câteva molecule atmosferice a fost suficientă pentru dezintegrarea sondei, iar asta probabil în mai puțin de două minute, a estimat el.

„Descoperirile făcute se află printre cele mai incredibile din știința planetară”, a declarat miercuri presei Linda Spilker, principalul responsabil științific al misiunii.

Cu aproape 300 de orbite în jurul lui Saturn, sonda a descoperit mări de metan lichid pe Titan, cel mai mare satelit natural al planetei, și un vast ocean de apă sărată sub suprafața de gheață a lui Enceladus, o mică lună saturniană.

Datele colectate de spectrometrul de pe Cassini cu prilejul traversării unui nor de vapori la polul sud al lui Enceladus au relevat prezența hidrogenului. Acest element este semnătura unei activități hidrotermale propice vieții, au conchis atunci oamenii de știință, care au anunțat această descoperire în aprilie.

„Această lume oceanică a lui Enceladus a schimbat cu adevărat abordarea noastră privind căutarea vieții în alte locuri din sistemul nostru solar și dincolo de el”, a subliniat Linda Spilker.

În jur de 4.000 de comunicări științifice bazate pe datele adunate de Cassini au fost deja publicate, a spus Mathew Owens, profesor de fizică spațială la universitatea Reading, din Marea Britanie.

„Nu există nicio îndoială că cercetătorii vor continua să analizeze timp de ani de zile ultimele informații privind atmosfera lui Saturn primite în ultimele momente ale coborârii”, a adăugat el.

Trei alte sonde americane au survolat Saturn anterior, respectiv Pioneer 11 în 1979 și Voyager 1 și 2 la începutul anilor 1980, capturând în principal imagini.

„Trimițând Cassini în atmosfera lui Saturn, se evită orice risc ca sonda să se prăbușească pe una dintre luni, unde este posibil să existe viață, precum Enceladus, ferindu-le de orice contaminare”, a explicat Earl Maize.

NASA a procedat la fel cu sonda sa Galileo în 2003, pe care a prăbușit-o controlat în atmosfera lui Jupiter pentru a scuti de orice pericol luna sa Europa, unde de asemenea se află un ocean vast sub o banchiză de gheață și unde ar putea exista viață.

Cassini reprezintă o cooperare între NASA, Agenția spațială europeană (ESA) și Agenția spațială italiană, cele din urmă construind mica sondă Huygens transportată de Cassini până în decembrie 2004, când aceasta a aterizat pe Titan.

Misiunea Cassini-Huygens a costat 3,9 miliarde de dolari, din care cel puțin 2,5 miliarde au revenit SUA, ESA și agenția spațială italiană finanțând cealaltă parte. Sonda poartă numele lui Giovanni Cassini, un astronom italian din secolul al XVII-lea care a descoperit patru dintre lunile lui Saturn.