DISTRIBUIȚI
Twitter

Obiectivul agresiunii NATO din 1999 asupra Iugoslaviei nu a fost o decizie de natură umanitară sau politică, ci de acaparare a teritoriului sârb şi a fost luată cu mult înainte, afirmă fostul diplomat sâb Zivadin Jovanovic, ministru de externe iugoslav la acea vreme, într-un comunicat citat de agenţia de presă sârbă Tanjug, la 24 de ani de la intervenţia NATO, potrivit agerpres

Potrivit acestuia, raidurile NATO au vizat crearea unei baze permanente a NATO în Balcani, în cadrul strategiei Alianţei de a se extinde spre est.


Citește și : NATO îşi caută şef – iată care sunt candidaţii cunoscuţi până acum

„După agresiunea asupra Republicii Federale Iugoslavia şi înfiinţarea bazei militare Bondsteel, SUA şi NATO au creat trei baze militare în Bulgaria, România, Polonia şi republicile baltice, iar Europa s-a lansat într-un proces de militarizare şi adaptare la necesităţile de război, ceea ce a declanşat militarizarea generală a relaţiilor în Europa”, spune Jovanovic, potrivit căruia „obiectivele acestei agresiuni sunt urmărite în continuare şi se reflectă în solicitările extrem de radicale ca Serbia să renunţe la Kosovo-Metohija şi să accepte un ultimatum”.

Fostul diplomat a făcut totodată o paralelă cu războiul din Ucraina, notând că politicianul german Willy Wimmer (CDU, fost vicepreşedinte al OSCE) a declarat în martie 2022 că primele bombe au lovit Ucraina în 1999.

„Concluzia lui este că atunci sistemul de securitate al Europei a fost erodat, deschizând uşa conflictelor şi punând în pericol arhitectura de securitate şi cooperare europeană. (…) NATO invocă Carta ONU când vine vorba de conflictul din Ucraina, afirmând cu aroganţă că este absurd să se amintească faptul că (Alianţa) a fost prima care a adus războiul pe teritoriul Europei după al Doilea Război Mondial şi prima care a încălcat Carta ONU şi toate principiile fundamentale ale relaţiilor internaţionale”, a adăugat Jovanovic.

Citește și : Milioane de copii se confruntă cu un risc crescut de malnutriţie din cauza lipsei de fonduri

Tot vineri, ministrul sârb al muncii şi veteranilor Nikola Selakovic a depus o jerbă la un memorial din centrul Belgradului închinat copiilor ucişi în bombardamentele NATO din 1999, la ceremonia asistând de asemenea reprezentanţi ai municipalităţii, forţelor armate sârbe, rude ale victimelor, precum şi ambasadorul rus în Serbia Aleksandr Botsan-Harcenko, a mai consemnat Tanjug.