DISTRIBUIȚI
elpais.com

Partidele separatiste catalane l-au împiedicat joi pe liderul socialiştilor catalani, Miquel Iceta, un apropiat al şefului guvernului spaniol, Pedro Sanchez, să devină preşedinte al Senatului, transmite AFP, potrivit agerpres.

Sanchez, al cărui partid socialist a câştigat alegerile din 28 aprilie, îl alesese pe Miquel Iceta pentru funcţia de preşedinte al Senatului.


Citeşte şi: Austria interzice vălul islamic în şcolile primare

Iceta, în prezent deputat în parlamentul catalan, trebuia mai întâi desemnat senator de către deputaţii catalani, în principiu o formalitate.

O parte dintre membrii Senatului sunt numiţi de parlamentele regionale.

Iceta a fost unul din principalii consilieri ai lui Sanchez în politica sa de atenuare a tensiunilor şi de dialog cu secesioniştii catalani.

Apărător al unei Spanii federale, el este susţinătorul unei soluţii negociate la criză şi chiar al graţierii separatiştilor judecaţi pentru tentativa de secesiune din 2017, dacă aceştia vor fi condamnaţi.

În cadrul unui vot în parlamentul regional, deputaţii catalani s-au opus însă joi, cu 65 de voturi împotrivă, 25 pentru şi 39 de abţineri, accederii lui Iceta la preşedinţia Senatului. El ar fi devenit primul catalan în această funcţie.

Separatiştii au primit cu nemulţumirea propunerea lui Sanchez de numire a lui Iceta în fruntea Senatului, camera legislativă care a autorizat, cu acordul socialiştilor, punerea sub tutelă a Catalonei în 2017.

Ei au criticat faptul că nu au fost consultaţi şi îi reproşează lui Iceta că nu a manifestat simpatie faţă de separatiştii încarceraţi.

Citeşte şi: Trump l-a graţiat pe un fost mare magnat al presei

‘Sunteţi foarte obişnuiţi ca Madridul să ordone şi Catalonia să se supună’, le-a reproşat joi socialiştilor Albert Batet, purtătorul de cuvânt al Formaţiunii Împreună pentru Catalonia.

Votul negativ ar putea avea consecinţe asupra viitoarei formări a guvernului, în condiţiile în care socialiştii dispun doar de 123 din totalul de 350 de deputaţi şi vor avea nevoie de alte partide – printre care, potenţial, formaţiunile separatiste catalane – pentru a-şi asigura o majoritate parlamentară.

Desemnarea preşedinţilor celor două camere legislative este prevăzută să aibă loc marţi, când acestea se vor constitui.