DISTRIBUIȚI
Charles Michel, Belgium's prime minister and president-elect of the European Council, speaks during a news conference following a European Union (EU) leaders summit in Brussels, Belgium, on Tuesday, July 2, 2019. Christine Lagarde is set to swap the helm of the International Monetary Fund for that of the European Central Bank, becoming the first woman to run euro-area monetary policy just as the bloc’s economy looks in need of fresh stimulus. Photographer: Geert Vanden Wijngaert/Bloomberg

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va propune un buget plurianual al UE uşor diminuat faţă de propunerea Comisiei Europene, în schimb va susţine menţinerea sumei de 750 de miliarde de euro propusă de executivul european pentru fondul de redresare economică post-pandemie, a declarat joi un oficial european citat de agenţia Reuters, potrivit agerpres.

Un buget plurianual mai modest pentru perioada 2021-2027 este menit să convingă grupul de ţări adepte ale politicilor fiscale şi bugetare mai riguroase (Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia) să accepte fondul european de redresare în forma propusă, aceste ţări dorind o pondere mai mare a împrumuturilor în raport cu subvenţiile. Propunerea Comisiei are în vedere 500 de miliarde de euro subvenţii şi numai 250 de miliarde euro împrumuturi.


Citeşte şi: Trump şi masca anti-COVID-19. Preşedintele american continuă eschiva

”Este ceva tactic, trebuie să găsim un echilibru. Încă mai avem un drum lung de parcurs”, a spus acel oficial european, care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului, întrucât este implicat în negocieri. Potrivit acestuia, Charles Michel va propune un buget cuprins între 1.050 de miliarde de euro şi 1.094 de miliarde de euro, în timp ce propunerea Comisiei Europene este 1.100 de miliarde de euro, respectiv 1,07% din venitul naţional brut al statelor membre, dar cele patru state reticente doresc limitarea acestui buget la 1% din venitul naţional brut.

Conform propunerii lui Charles Michel, statele contributoare nete ar urma să poată beneficia în continuare de rabaturi, deşi ieşirea britanicilor din UE a lăsat un gol în bugetul comunitar.

Cu toate că diminuarea acestui buget ar limita ambiţiile europene în numeroase domenii, un acord asupra fondului european de redresare ar avea o valoare economică şi simbolică mai mare pentru un bloc comunitar acuzat că a reacţionat prea lent în faţa pandemiei COVID-19.

După un prim summit neconcludent în iunie, şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor avea pe 17 iulie încă un summit pentru a se pronunţa pe tema propunerii Comisiei Europene de a crea o capacitate de împrumut de maxim 750 de miliarde de euro, bani care să fie acordaţi sub formă de subvenţii şi împrumuturi statelor UE – cu precădere celor care au fost cele mai afectate de pandemie, precum Italia sau Spania – şi care să fie rambursaţi creditorilor într-un interval de 30 de ani începând din anul 2028.

Charles Michel, care conduce summiturile europene, a discutat separat cu liderii celor 27 de state membre şi va prezenta propunerile sale săptămâna viitoare, în speranţa că şefii de stat sau de guvern vor ajunge la o înţelegere în timpul summitului. Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului plurianual necesită unanimitatea Celor 27.

Citeşte şi: Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei A DEMISIONAT

Pentru crearea fondului de redresare statele membre trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, modalităţile de rambursare a sumelor din acest fond ce vor fi constituite din bani atraşi de executivul comunitar de pe pieţele financiare, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării banilor.

Comisia Europeană a atenţionat că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare va fi legată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.