DISTRIBUIȚI
German Chancellor Angela Merkel greets French President Emmanuel Macron at the beginning of the G20 meeting in Hamburg, northern Germany, on July 7. Leaders of the world's top economies will gather from July 7 to 8, 2017 in Germany for likely the stormiest G20 summit in years, with disagreements ranging from wars to climate change and global trade. / AFP PHOTO / AFP PHOTO AND POOL / John MACDOUGALL (Photo credit should read JOHN MACDOUGALL/AFP/Getty Images)

Emmanuel Macron s-a dus la Berlin să ceară mai multă ”solidaritate” financiară în zona euro, în cadrul proiectului său de refondare a Europei, însă a obţinut doar un răspuns foarte rezervat din partea Angelei Merkel, comentează AFP, potrivit news.ro.

În urmă cu un an, când l-a primit la Berlin pe tânărul preşedinte francez ales în baza unui angajament foarte proeuropean, cancelarul l-a citat pe Hermann Hesse: „la începutul tuturor lucrurilor este un şarm”.


Citeşte şi: Zeci de răniţi în urma coliziunii a două trenuri în gara centrală din Salzburg (Austria)

Întrebată joi dacă acest şarm mai există, Angela Merkel a răspuns diplomatic că a trebuit ”să conserve un pic acest şarm şi să-l pună la o parte” în ultimele luni, din cauza crizei politice din ţara sa, ”dar acum revine”.

În spatele conversaţiei politicioase, însă, realitatea pare mai dificlă între cei doi lideri.

În domeniul militar, Parisul s-a aliat Statelor Unite ale lui Donald Trump în atacuri în Siria, la care Germania a refuzat să participe.

Iar Macron îşi vede în prezent proiectul de refondare a Europei obstrucţionat de germani, mai ales referitor la zona euro, cu privire la care Berlinul se teme că va avea de plătit pentru alte ţări.

”SOLIDARITATE”

”Pe plan economic şi monetar, trebuie să ne rearticulăm mai bine responsabilitatea şi solidaritatea” între state, a declarat pentru presă şeful statului francez, alături de cancelarul german.

Adică: nu doar să se dea prioritate măsurilor punitive, precum controlul deficitelor şi datoriei, ci şi mecanismelor de înteajutorare şi de susţinere a creşterii.

Citeşte şi: Doi poliţişti au fost împuşcaţi mortal în Florida

”Nicio uniune monetară nu subzistă dacă nu există elemente de convergenţă şi, deci, cu privire la ceea ce vrem să lucrăm, există mai degrabă elemente mai incitante (…) care permit o bună solidaritate”, a adăugat el.

Concret, Franţa spune că doreşte să se înfiinţeze un buget autonom în vederea susţinerii investiţiilor şi creşterii economice sau să se creeze un post de ministru al Finanţelor Uniunii Monetare.

După ce a rămas tăcută timp de luni de zile, din cauza dificultăşilor politice interne, Angela Merkel a vorbit despre acest subiect, după ce a reuşit cu greu să formeze un guvern în martie.

Iar ea a făcut acest lucru pentru a-şi marca diferenţa, în contextul în care este supusă unor presiuni tot mai mari din partea partidului său conservator, care-i cere să nu scape nimic.

Cancelarul a insistat astfel, joi, la Berlin, asupra necesităţii ca guvernele să facă ”eforturi naţionale”, economii la buget şi reforme pentru a-şi face economiile mai competitive.

”Suntem de acord că există nevoie de solidaritate în Europa, dar şi competitivitatea este necesară”, a spus ea.

”Cred că noi aducem alte elemente” decât cele ale Franţei în discuţie, a spus ea, ”dar cred că suma propunerilor noastre va putea permite la final să se ajungă la un rezultat bun”.

OBIECTIV – IUNIE

Berlinul şi Parisul au ca obiectiv să prezinte o foaie de drum comună în vederea unor reforme în Europa post-Brexit, în iunie, în vederea unui summit european cu privire la acest subiect. Un consiliu ministerial franco-german pregătitor este programat pe 19 iunie.

Unul dintre şantierele cele mai urgente vizează Uniunea Bancară în Europa, un proiect de gestionare comună a falimentelor băncilor în urma crizei datoriei în zona euro, în legătură cu care Macron a amintit că Franţa doreşte să fie finalizat cât mai rapid posibil.

Citeşte şi: Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la Casa Albă

Însă Angela Merkel a reiterat refuzul ţării sale de a pune în aplicare imediat al treilea şi cel mai important pilon al acestui proiect, şi anume crearea unui fond european de garantare bancară a depozitelor privaţilor.

Germania rămâne deschisă acestei idei, însă ”nu în viitorul apropiat”, ci numai ”într-un viitor mai îndepărtat”, a subliniat cancelarul.

”Nu trebuie ca germanul care economiseşte să se trezească garantul băncilor greceşti şi italiene”, a avertizat cât se poate de clar săptămâna aceasta unul dintre experţii în dosar în cadrul partidului său conservator, Eckhardt Rehberg.