DISTRIBUIȚI
Diez.md

Pe 15 noiembrie, al doilea tur al alegerilor prezidențiale va fi ținut în Moldova. Președintele actual, Igor Dodon, se va confrunta cu liderul PAS Maia Sandu. Ea a obținut cele mai multe voturi în prima rundă și speră să își consolideze succesul în al doilea tur de scrutin.

Moldova este o republică parlamentară. Puterea reală stă în mâinile premierului și a Parlamentului, nu a președintelui. Totuși, în situația politică actuală, alegerile prezidențiale sunt cruciale. Vor determina pe ce direcție o va lua țara în politica externă și internă. Iată și motivele acestei situații.


Realism versus liberalism

Igor Dodon și Maia Sandu reprezintă doi factori diferiți de dezvoltare a țării. Dodon insistă pe suveranitatea statului și pe politica multi-vectorială, pentru a salva unitatea societății din Republica Moldova. Aproximativ jumătate din populația țării susține o alianță strânsă cu Rusia. Cealaltă jumătate este în favoarea unei alianțe cu UE. Dodon a obținut pentru Moldova statutul de observator în Uniunea Economică Eurasiatică. Totuși, țara nu s-a retras din acordul de asociere cu UE. Dodon susține relațiile prietenești cu Moscova, dar și relațiile bune cu Bucureștiul. În plus, el a dezvoltat o cooperare bună cu Turcia, un alt jucător geopolitic din zonă.

Maia Sandu, care susține ”valorile europene”, reprezintă în mod oficial vectorul pro-Vestic al Republicii Moldova. Bografia ei include munca în structurile Băncii Mondiale și apartenența la Senatul Fundației Soros din Moldova. Toată conducerea și mai mult de jumătate din deputații PAS din Parlamentul Republicii Moldova au lucrat cu fundații occidentale, printre care pe primul loc sunt structurile lui George Soros, după cum arată presa locală. (https://noi.md/md/politica/evenimentele-din-moldova-in-care-s-au-implicat-ong-urile-din-reteaua-soros ). O rețea de mai mult de o sut[ de ONG-uri lucrează pentru susținerea Maiei Sandu, finanțate de Fundația Soros, de American National Endowment for Democracy (NED) și de European Endowment for Democracy (EED).

Din 2012 până în 2015, Sandu a fost ministrul Educației, iar în acea perioadă a provocat nemulțumiri prin închiderea școlilor. În aceeași perioadă, s-a pronunțat împotriva icoanelor și a capelelor din școli, după cum arată presa locală https://point.md/ru/novosti/politika/maia-sandu-a-interzis-icoanele-i-capelele-in-coli , deși mai mult de 97 la sută dintre cetățenii Moldovei se consideră creștini ortodocși.

Populația vorbitoare de limba rusă a fost marginalizată prin abolirea studierii limbii ruse în școli. În același timp, susținerea pe care Sandu a arătat-o față de paradele LGBT și gay pride, unde a fost direct implicată (https://telegraph.md/deputatii-din-pas-invita-moldovenii-la-marsul-homosexualilor-de-duminica-alaiba-merg-duminica-la-moldova-pride-2019/ ), o face inacceptabilă pentru tabăra conservatoare din zona unionistă, a susținătorilor unirii cu România.

În general, Maia Sandu acționează ca o călăuză către Vestul transnațional. Totuși, se folosește de aripa de dreapta din politica Moldovei ca de niște ”idioți utili”, chiar și de unioniștii precum Octavian Țîcu de la Partidul Unității Naționale. Acești oameni se afișează cu discursuri false despre Dumnezeu și România, dar o susțin pe candidata lui Soros și a lobby-ului gay.

Posibilă schimbare de guvern

Acum, puterea exeucutivă în Republica Moldova este în mâinile guvernului ”tehnocrat” condus de Ion Chicu. Guvernul se bazează pe alianța între două partide, Partidul Socialiștilor lui Dodon (37 de deputați din cei 101 ai Parlamentului) și Partidul Democrat din Moldova (13 deputați). Această formațiune din urmă a fost asociată cu oligarhul Vladimir Plahotniuc și a guvernat țara până în vara lui 2019. Atunci, Dodon și liberalii pro-vestici și-au unit forțele pentru o perioadă ca să scape de oligarh.

Acum PDM nu mai este în mod formal asociat cu Plahotniuc, dar, recent, chiar între cele două tururi de scrutin, a anunțat că părăsește guvernarea, iar dacă Maia Sandu câștigă alegerile, e clar că PDM se va asocia cu noua putere, fie din propria inițiativă, fie sub presiunea oligarhului aflat pe fugă, și același lucru l-ar putea face și partidul lui Ilan Șor.

Ca rezultat, din punct de vedere ideologic, atât președintele Moldovei, cât și Guvernul vor fi liberali și pro-vestici. Dar PDM nu are ideologie, Întreaga lor doctrină este oportunismul și salvarea averii patronului lor. Așa încât, e de așteptat că vor susține câștigătorul, semnal pe care l-au dat deja retrăgându-se de la guvernare.

Ce așteaptă Moldova dacă va câștiga Sandu?

  1. Țara se va întoarce, cel puțin, la starea de colaborare dintre oligarhi și liberalii pro-Vest, care au condus Moldova în diferite formule între 2009 și 2019. Nu va fi luptă reală împotriva corupției, așa cum nu a fost nici în Ucraina de la venirea lui Vladimir Zelenski, care de asemenea s-a bazat pe sprijinul unor ONG-uri străine.

Ar trebui reamintit că în perioada în care a avut loc celebru ”furt al miliardului”, Maia Sandu era parte din Guvernul responsabil pentru jaful secolului. Mai mult, ea era membru al Partidului Democrat Liberal al fostului premier Vlad Filat, care a încheiat recent perioada de executare cu închisoare a sentinței primite pentru corupție!

  1. Din punct de vedere al politicii sociale, e de așteptat ca statul să își reducă obligațiile sociale, așa cum s-a întâmplat și în Ucraina. Iată de ce FMI și alte instituții internaționale insistă pe a acorda împrumuturi, pe care Sandu se și bazează.
  2. Pe bazele anterioare, legislația pentru minorități va fi liberalizată la maximumul posibil, așa cum vrea Bruxelles-ul. Conducerea țării va defila la paradele gay, iar chestiunea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex va fi pe agendă.
  3. În același timp, Sandu va fi capabilă să provoace agravarea relațiilor cu Transnistria. Deputați din partidul Maiei Sandu, Igor Grosu, de exemplu, deși au atras voturi din diaspora moldovenească din Europa, s-au opus activ voturilor rezidenților din Transnistria, numindu-i ”separatiști” și fiind împotriva participării lor la scrutinul electoral, după cum a dezvăluit presa în acel moment. https://adevarul.ro/moldova/politica/un-deputat-blocat-masina-personala-circulatia-sectia-votare-varnita-nu-vreau-separatistii-influenteze-procesele-democratice-moldova-1_5f9e929a5163ec42716bdff2/index.html

De altfel, Grosu este membru în conducerea CRJM, Centrul de Rersurse Juridice din Moldova, un beneficiar de fonduri de la Fundația Soros.  În interesul cui acționează atunci când îi opune pe cei din Transnistria restului Republicii Moldova? Cu siguranță, nu în interesul integrității teritoriale a țării.

Dacă Maia Sandu vine la putere, Republica Moldova va trebui să uite de Transnistria. În plus, este puțin probabul că Rusia va susține integrarea acestei regiuni în Moldova după ce un politician pro-Vest vine la putere.

  1. În fine, dacă Moldova adoptă sancțiunile anti-Rusia ale SUA și UE, o retaliere de forma ”războiului comercial” cu Rusia devină posibilă, cu punerea embargoului pe produsele din Moldova așa cum a fost înainte ca Dodon să vină la putere. Acest lucru ar lovi direct în interesele producătorilor din Republica Moldova care vând pe piața din Rusia. Este în interesul Republicii Moldova să să sufere asemenea pierderi doar pentru a implementa dorințele și strategiile altor puteri?

Va fi Republica Moldova mai aproape de România? Cel mai probabil, Maia Sandu va găsi un teren comun cu președintele liberal și pro-european al Româniai, Klaus Iohannis. Totuși, aici va fi vorba în principal de apropierea dintre două regimuri care au renunțat la suveranitatea națională în favoarea unor structuri transnaționale.

Așadar, toate aceste lucruri vor cauza destabilizare socială, crescând contradicțiile între o parte din cetățenii care sunt orientați spre România și cei care văd acest lucru ca pe o amenințare la adresa identității lor diferite, și nu e vorba doar de minoritățile etnice, ci și de o parte semnificativă din populația care vorbește românește în Moldova.

Alegerea identității

Atent la aceste lucruri, Igor Dodon pare a fi candidatul care menține o politică internă și externă moderată și echilibrată. E interesant că, deși partidul său se numește ”socialist”, el luptă pentru familia tradițională și pentru valorile religioase, ca dovadă că a mers de curând într-un pelerinaj în Muntele Athos.

Aceste valori – familia și ortodoxia – sunt cele care unesc cu adevărat cetățenii din Republica Moldova cu cei din România.

În mod ironic, Dodon, care se opune unirii dintre Basarabia și România, se străduiește să salveze comunicarea și buna înțelegere între componentele etnice și religioase. Or, unificarea platformelor liberale lansată de Maia Sandu și de toți cei care o susțin, înseamnă distrugerea acestei identități profunde.

E posibil ca ea să ajungă la putere în interesul unor puternici din România care sunt subcontractori ai Vestului. Iar aceștia, ca și rețeaua Soros din România, îi ajută deja pe corespondenții lor din Moldova să facă prospectul organizării unor proteste de tip Maidan sau, mai recent, Belarus. Dar este acest scenariu în interesul cetățenilor din Republica Moldova sau chiar al cetățenilor României?