DISTRIBUIȚI
FILE PHOTO: A gas flare on an oil production platform in the Soroush oil fields is seen alongside an Iranian flag in the Persian Gulf, Iran, July 25, 2005. REUTERS/Raheb Homavandi/File Photo

Statele Unite ale Americii (SUA) reintroduc luni sancţiunile împotriva sectoarelor petrolier şi financiar care au fost ridicare în timpul fostului preşedinte american Barack Obama, după ce în luna mai actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, a anunţat retragerea SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian semnat în 2015 între Teheran şi marile puteri ale lumii, relatează AFP, potrivit agerpres.

”Iranul merge rău”, declara duminică Trump. ”Când mi-am preluat funcţia, chiar înainte, se credea că Iranul o să domine întregul Orient Mijlociu, sau că o va face în mai puţin de câţiva ani, foarte repede. Aproape nimeni nu mai vorbeşte despre aceasta în prezent”, a adăugat preşedintele american.


Citeşte şi: China promite deschiderea pieţei şi tarife reduse

Sancţiunile americane seamănă cu un şantaj împotriva unor terţe ţări care fac în prezent comerţ cu Iranul: întreprinderile asiatice sau europene vor avea interdicţie pe piaţa americană dacă ele continuă să importe petrol iranian, sau dacă au schimburi cu băncile iraniene vizate de către Washington, potrivit AFP. Mulţi o să aleagă SUA, sau au făcut-o deja.

Opt ţări vor beneficia totuşi de o exceptare pentru petrol, inclusiv Turcia, şi probabil China şi India. Lista va fi anunţată luni.

Referitor la sancţiunile financiare, secretarul de stat american Mike Pompeo reafirma duminică, într-un interviu la canalul Fox, că peste 600 de indivizi şi entităţi din Iran vor fi plasaţi pe lista neagră, adică mai mulţi decât cei care fuseseră retraşi de pe listă după încheierea acordului. Scopul este acela de ”a forţa regimul iranian să-şi schimbe comportamentul”.

Citeşte şi: Trump scuteşte Coreea de Sud de la embargoul impus petrolului iranian

Uniunea Europeană a adoptat un mecanism pentru a le permite multinaţionalelor sale să rămână în Iran, indicând totodată că sancţiunile americane vor avea un efect disuasiv ulterior. Airbus şi Total şi-au anunţat deja retragerea.

Pe 7 august a fost reintrodus de către Washington un prim set de sancţiuni, ceea ce i-a determinat pe constructorii de automobile Daimler şi PSA să renunţe la Iran.

Donald Trump este convins că presiunea economică va determina Teheranul să accepte condiţiile sale privind un nou acord permanent privind programul nuclear iranian, deoarece documentul din 2015 nu pune condiţii decât pentru o perioadă de 10 sau 15 ani.

Peste 700 de persoane și diverse alte entități, inclusiv bănci importante, exportatori de petrol și companii maritime, se află pe lista sancțiunilor americane împotriva Iranului intrate în vigoare luni, iar exporturile de petrol au scăzut cu aproape un milion de barili pe zi.

Secretarul de stat Mike Pompeo a declarat că mai mult de 100 de companii internaționale internaționale s-au retras din Iran din cauza sancțiunilor. În plus, efectuarea plăților internaționale va fi întreruptă pentru instituțiile iraniene, izolând Iranul de sistemul financiar internațional, transmite şi mediafax.

Marea Britanie, Germania și Franța au avut obiecții în privința sancțiunilor, au anunțat că susțin companiile europene care „fac afaceri legitime” cu Iranul și au instituit un mecanism alternativ de plată – un Special Purpose Vehicle (SPV) – care va ajuta firmele să facă afaceri cu Iranul fără a putea fi penalizate de Statele Unite.

Analiștii se îndoiesc că acest lucru va diminua în mod semnificativ impactul sancțiunilor asupra Iranului.

În ultimul timp, secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a declarat că SUA ar „viza agresiv” orice firmă sau organizație care „evită sancțiunile”.

Administrația Trump a permis ca importurile de petrol iranian să continue în opt țări, fără a le numi. Conform unor informații, printre acestea se numără aliați americani precum Italia, India, Japonia și Coreea de Sud, alături de Turcia, China și India. Mike Pompeo a declarat că respectivele țările au făcut deja „reduceri semnificative ale exporturilor de țiței”, dar au nevoie de „un pic mai mult timp pentru a ajunge la zero”. El a spus că două sttate vor opri în cele din urmă importurile, iar celelalte șase le vor reduce.

Sancțiunile SUA sunt programate să coincidă cu momentul asediului ambasadei SUA din 4 noiembrie 1979, când 52 de americani au fost ținuți ostatici în ambasadă timp de 444 de zile.

Administrația Trump a reintrodus toate sancțiunile eliminate în cadrul acordului nuclear din 2015, care vizau atât Iranul, cât și statele care fac comerț cu acesta.

Impactul intrării în vigoare a sancțiunilor a fost redus asupra prețului petrolului, care a scăzut luni cu 17 cenți, sau 0,2%, la 72,66 dolari pe baril. Prețul petrolului american West Texas Intermediate a scăzut cu 30 de cenți (0,5%) la 62,84 dolari/baril.

Piețele petroliere se pregătesc de mult timp pentru intrarea în vigoare a scancțiunilor. Cei mai mari producători – Rusia, Statele Unite și Arabia Saudită – și-au majorat producția la valoarea record de 33 de milioane de barili pe zi în octombrie, de la 10 milioane de barili pe zi în 2010.