DISTRIBUIȚI
CBC.ca

Salman Rushdie îl compară pe Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, cu personajul Joker din „Batman” şi spune că rolul scriitorilor, astăzi, este unul neobişnuit, ei fiind nevoiţi să recreeze adevărul, potrivit news.ro.

„Este ciudat să îi revină unui autor de ficţiune responsabilitatea de a recrea adevărul. Trăim într-o epocă în care adevărul este mai ciudat decât ficţiunea”, a declarat scriitorul britanic de origine indiană pentru AFP.


Citește și : Netanyahu: Israelul acţionează constant pentru a-şi împiedica duşmanii să se doteze cu arme sofisticate

El s-a aflat la Paris pentru a-şi lansa, în limba franceză, „The Golden House” (2017), în care vorbeşte despre SUA, comparându-l pe Donald Trump cu Joker din „Batman”.

Romanul „începe cu mult timp înainte de alegerile prezidenţiale din 2016”, explică autorul în vârstă de 71 de ani, şi este „un portret social asupra New Yorkului ultimului deceniu”.

„În dimineaţa zilei de 8 noiembrie (2016, n.r.), când am mers la vot, eram convins că seara vom avea, pentru prima dată, o femeie preşedinte”, îşi aminteşte scriitorul care a obţinut de câţiva ani cetăţenia americană.

El a continuat: „În realitate, deşi eu încă ignoram, cartea mea ştia adevărul. Uneori, cartea ta e mai inteligentă decât tine”.

„În acest roman, foarte realist, am introdus elementul suprarealist prin Joker, acel personaj negativ de bandă desenată care devine preşedinte. Aproximativ doi ani mai târziu, asta nu mai pare suprarealist. De fapt, Trump se transformă în Joker. Nu m-ar surprinde să aibă părul verde”, mai spune Rushdie.

El precizează nu este vorba doar despre Trump, ci de întregul ultim deceniu în care am trecut de la optimism la nebunie şi disperare. „Societatea americană este sfărâmată, iar oamenii nu se înţeleg şi nu se cred”.

Salman Rushdie, născut în 19 iunie 1947, este cunoscut mai ales pentru „Versetele satanice”, carte considerată o veritabilă insultă la adresa religiei islamice şi care i-a adus condamnarea la moarte din partea ayatolahului Ruhollah Khomeini.

Stilul său narativ, un amestec de mit şi fantezie cu realitate, a fost inclus în curentul literar cunoscut sub denumirea de „realism magic”.

Citește și : Întâlnire Putin-Erdogan luni la Soci pentru a dezbate cooperarea bilaterală și situaţia din Siria (Kremlin)

Rushdie este, de asemenea, autor al mai multor romane şi volume de eseuri care privesc lumea contemporană cu luciditate şi uneori cu sarcasm. A debutat în 1975 cu romanul „Grimus”, dar cartea care l-a impus definitiv a fost „Copiii în miez de noapte”, care a primit şi prestigiosul Booker Prize în 1981. A continuat cu volumul „Ruşinea” (1983), nominalizat pentru acelaşi Premiu Booker în 1984, primind în schimb un trofeu francez Prix du Meilleur Livre Etranger. După publicarea volumului „Versetele satanice” (1988), a scris şi alte romane care au impresionat criticii literari şi publicul larg, precum „Harun şi Marea de Poveşti” (1990), „Ultimul suspin al maurului” (1994), „Furia” (2001), „Seducătoarea din Florenţa” (2009) şi „Joseph Anton: Memorii” (2012).

Pe 14 februarie 1989, ayatolahul Khomeini, pe atunci liderul Revoluţiei iraniene, e emis o fatwa prin care îi îndemna pe toţi musulmanii din lume să îl asasineze pe Salman Rushdie, pentru a pedepsi astfel publicarea romanului său „Versetele satanice”, considerat o insultă la adresa islamului.

De atunci, Salman Rushdie a trăit sub protecţia poliţiei britanice, iar autorităţile iraniene au anunţat că acea fatwa nu poate fi anulată. În 2005, urmând îndemnul lui Ali Khamenei, succesorul lui Khomeini, trei membri ai clerului iranian i-au îndemnat din nou pe musulmanii din lumea întreagă să îl ucidă pe Salman Rushdie.