DISTRIBUIȚI
Wall-Street.ro

Comitetul patrimoniului mondial se reuneşte pe 24 iunie în Bahrain, în cadrul unui veritabil „ritual” anual aşteptat cu nerăbdare de candidaţi, pentru a alege noile situri ce vor fi înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, informează AFP, potrivit agerpres.

Examinarea celor 30 de situri se află pe ordinea de zi a reuniunii din Manama, care se va desfăşura în perioada 24 iunie – 4 iulie. Analiza va începe pe 29 iunie şi ar putea să se întindă pe durata a două zile.


Citește și : Soţia lui Netanyahu a fost INCULPATĂ într-un dosar de fraudă

Cele mai multe dintre ele (22) sunt situri culturale, precum un teren de vânătoare al inuiţilor din Danemarca, o oază din Arabia Saudită, un ansamblu victorian Art Deco din India. Cinci sunt situri naturale şi trei combină ambele caracteristici.

Peisajul minier din Roşia Montană este propus pentru o înscriere simultană pe lista siturilor culturale şi pe lista siturilor periclitate.

Miza nu este deloc una minoră pentru aceste candidaturi: înscrierea în clasa bunurilor de patrimoniu cu valoare excepţională va atrage mulţi turişti, dincolo de alocarea unor eventuale stimulente financiare.

Însă înscrierea pe această listă implică şi anumite eforturi ce trebuie realizate pentru menţinerea integrităţii bunului de patrimoniu, rezistenţa în faţa urbanizării, conservarea ecosistemelor. Un eventual eşec suferit în implementarea acestor măsuri echivalează o retragere de pe listă.

O parte a reuniunii comitetului celor 21 de state va fi consacrat, de altfel, examinării stării de conservare a siturilor aflate pe această listă (157 dintr-un total de 1.073) şi a siturilor periclitate (54). Experţii vor analiza şi o eventuală retragere a unor situri de pe cele două liste.

Ameninţarea retragerii de pe listă planează în acest an asupra centrului istoric al oraşului Shahrisabz din Uzbekistan.

Citește și : În ciuda divergenţelor actuale, legătura dintre Europa şi SUA rămâne protejată (Stoltenberg)

Înscris pe lista UNESCO în 2000, apoi, în 2016, pe lista patrimoniului mondial în pericol, acel vechi centru istoric ar putea să fie eliminat dintre bunurile repertorizate din cauza unor proiecte de dezvoltare urbană pe scară largă, ce au determinat modificări profunde ale aspectului său, asupra monumentelor sale şi chiar asupra straturilor arheologice ale sale.

„Au şters de faţa pământului un întreg cartier tradiţional care făcea parte din listă”, a declarat într-o conferinţă de presă Mechtild Rossler, directoarea diviziei de patrimoniu şi a centrului pentru patrimoniul mondial din cadrul UNESCO.

O astfel de retragere se bazează pe două precedente, însă rămâne o decizie foarte rară.

„Impact grav” asupra unui baraj

Bariera de corali din Belize, ce ocupă locul al doilea în topul celor mai ample structuri de acest fel din lume, după cea din Australia, ar trebui să iasă de pe lista patrimoniului mondial în pericol, unde figura din anul 2009, graţie unor măsuri eficiente şi, mai ales, celei mai recente dintre ele, luată la sfârşitul anului 2017: renunţarea la exploatările petroliere pe mare.

„Este un mare succes pentru o ţară mică”, a declarat Mechtild Rossler, salutând această reuşită.

În Kenya, lacul Turkana ar putea să fie inclus pe lista siturilor „în pericol”, după construirea unui baraj în Etiopia, care are ” un impact grav”, au subliniat experţii UNESCO.

„Gibe III”, cel mai înalt baraj hidroelectric din Africa (243 metri), inaugurat de Etiopia la sfârşitul anului 2016, a fost construit la câteva sute de kilometri la nord de Omo, afluentul etiopian al lacului Turkana, determinând o scădere a nivelului lacului şi întrerupând inundaţiile sezoniere care sunt esenţiale pentru ciclul de reproducţie al peştilor.

Citeşte şi: S-au supărat ţiganii. Vor să-i arate lui Salvini cine sunt ei cu adevărat (AFP)

Reuniunea din Bahrain doreşte, de asemenea, să strângă fonduri pentru o instituţie aflată într-o situaţie dificilă. Fondul pentru patrimoniu, alcătuit din 1% din totalul contribuţiilor vărsate la UNESCO de cele 193 de ţări membre, „se află la acelaşi nivel ca atunci când am început eu să lucrez aici, în 1991, la 4 miliarde de dolari pe an. În epocă, el viza 250 de situri, dar astăzi avem 1.073”, a precizat Mechtild Rossler.

„Situaţia este foarte gravă”, a estimat aceeaşi coordonatoare, printre ale cărei responsabilităţi se află şi aceea de a căuta fonduri extrabugetare.

Cu atât mai mult cu cât contextul general în care funcţionează UNESCO este complicat din punct de vedere politic, mai ales după retragerea anunţată anul trecut de Statele Unite.

Gravă pentru fonduri, situaţia este „la fel de gravă pentru situri”, a adăugat doamna Rossler, citând ca exemplu parcul Virunga (estul R.D. Congo), afectat de lipsa securităţii, unde mai multe persoane au fost ucise – inclusiv un pădurar – şi răpite în acest an.

O petrecere va fi organizată la Manama pentru a strânge fonduri în beneficiul familiilor victimelor şi pentru salvarea parcului. „Este o bună ocazie, acesta este cel mai mare comitet pe care îl avem în cadrul UNESCO”, a precizat Mechtild Rossler.

Anul trecut, 3.000 de persoane s-au înscris pentru a participa la cea de-a 41-a sesiune a UNESCO, organizată în oraşul polonez Cracovia.