DISTRIBUIȚI

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 31,2% în Uniunea Europeană (UE) şi cu 30,8% în zona euro, în octombrie, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), preluate de agerpres.

Conform acestor date, preţurile producţiei industriale au urcat în majoritatea statelor membre UE în ritm anual, iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (68%), Slovacia (59,3%), Letonia (57,9%), Bulgaria (55,5%) şi România (53,8%). Singura excepţie a fost Irlanda, cu un declin de 17,2%.


Citeşte şi: TERMINATOR devine realitate! Poliţia din San Francisco vrea să autorizeze foloseasirea roboţilor-ucigaşi – Black News

Eurostat precizează că în octombrie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 67% al preţurilor la energie, de o creştere de 17,1% a preţurilor bunurilor de folosinţă imediată şi de 10,1% a preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată.

În octombrie, comparativ cu luna precedentă, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 2,9% în zona euro şi de 2,5% în Uniunea Europeană, după un avans de 1,6% în zona euro şi de 1,4% Uniunea Europeană, în septembrie.

Cele mai semnificative creşteri ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Grecia (9,6%), Ungaria (6,2%) şi Belgia (2,8%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 32,5%), Bulgaria (minus 8,8%) şi Danemarca (minus 5,5%). România a raportat un avans de 2,6% în octombrie, după un declin de 0,7% în septembrie.

Citeşte şi: Zelenski anunţă limitarea activităţilor organizaţiilor religioase afiliate Moscovei

Preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în primul rând de preţurile la energie, care au scăzut cu 6,6%, în timp ce preţurile la bunurile de intermediare au înregistrat un avans de 0,3%, iar preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată au crescut cu 0,5%.

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.