DISTRIBUIȚI
Heinrich-Böll-Stiftung

Transilvania nu este idea tuturor pentru un weekend distractiv pentru a uita un divorţ dureros, dar exact acest lucru le-a prescris preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderilor UE pentru a trece peste tristeţea Brexit, scrie Reuters preluat de news.ro, explicând motivele pentru care liderul Executivului UE a propus organizarea unui summit la Sibiu.

Sibiu, pitorescul oraş istoric al etnicilor germani din România, ar fi exact locul unde cei 27 de lideri rămaşi în UE îşi vor afişa public unitatea sâmbătă, 30 martie 2019, le-a spus liderul CE europarlamentarilor miercuri, în discursul său anual despre starea Uniunii.


Propunerea sa, pentru un bloc mai unit, fără Marea Britanie, este privită cu scepticism de multe guverne. Dar şeful Executivului UE a calculate că extinderea Zonei euro şi aprofundarea cooperării pot câştiga susţinerea Angelei Merkel şi a lui Emmanuel Macron, liderii puterilor fondatoarea Franţa şi Germania. De asemenea, poate reduce diviziunile cu membrii mai noi şi mai săraci, din est.

Menţionarea Brexitului a fost primită cu urale din partea mebrilor UKIP de la Strasbourg. Ei s-au strâmbat când Juncker a avertizat că britanicii vor regreta în curând ieşirea şi au dat asigurări că UKIP aşteaptă cu nerăbdare weekendul de peste 18 luni, când va sărbători “eliberarea” Marii Britanii de ceea ce numesc “dictatul” UE de la Bruxelles.

Însă consilierii spun că Juncker crede că mulţi dintre ceilalţi 440 de milioane de europeni vor înţelege, cu adevărat faptul că a doua economie din blocul comunitar pleacă atunci când se va întâmpla acest lucru.

Iar pentru a-i linişti în ceea ce Juncker a descries drept “un moment foarte trist şi tragic”, liderii lor ar trebui să plănuiască o întâlnire în România, unul dintre membrii cei mai noi şi mai săraci, care va deţine, de altfel, preşedinţia prin rotaţie a UE la începutul lui 2019.

O moştenire culturală bogată – Juncker a notat că germanofonii, precum el, îl cunosc drept Hermannstadt, capitala comunităţii saxone timp din Transilvania –  face Sibiul un loc bun pentru a sărbători Uniunea popoarelor diferite din Europa.

“Întreaga idee în acea zi este să ne concentrăm (…) pe chestiuni viitoare pentru Uniune, nu pe cei care pleacă”, a declarat un înalt oficial UE despre summitul de la Sibiu, care a fost salutat de preşedintele roman Klaus Iohannis, fost primar al oraşului.

Iar dacă eventuali comentatori britanici ar putea fi tentaţi să lege Transilvania de imaginea unei UE-vampir care suge sângele contribuabilului britanic, localnicii români insist că oraşul lor nu are prea multe de-a face cu legenda lui Dracula.

UN POSIBIL COMPROMIS?

În afară de modificarea atmosferei unui week-end istoric pentru Uniunea Europeană, succesul viziunii lui Juncker pentru Sibiu în 2019 va depinde de modul în care liderii naţionali răspuns la propunerile trasate miercuri.

Un aspect important este că fostul premier al Luxemburgului, care se va retrage din CE în toamna lui 2019, vrea să folosească ieşirea Marii Britanii din UE pentru a pune capăt unei culturi a statelor de a alege ce bucăţi de integrare vor – pentru ele şi pentru alţii – şi de a aduce toate cele 27 de naţiuni rămase în Zona Euro, în Spaţiul Schengen şi în uniunea bancară.

Într-un discurs marcat de un echilibru între critici indirecte şi laude pentru diferiţii lideri din blocul comunitar, el a respins propunerile lui Macron, încă în stadiu incipient, pentru un buget separat al Zonei Euro, precum şi planurile de promovare a unei integrări mai profunde care să lase statele din afara Euro, în special pe cele din est, la periferia UE.

Guvernul german, care se pregăteşte pentru alegerile de peste două săptămâni, la care Merkel este favorită, este sceptic în legătură cu planurile lui Macron, dar probabil că va privy cu reţinere şi propunerile ambiţioase ale lui Jucker. Reacţia sa iniţială a fost reţinută.

Oficialii UE resping, însă, teoria că Juncker se pregăteşte de o confruntare directă cu Merkel şi Macron atunci când se opune “Europei cu mai multe viteze”, despre care mediatorul veteran al UE crede că poartă seminţele destrămării UE.

Mai degrabă, Juncker cede ideea unei Zone Euro care să includă tot UE, cu un buget parte a bugetului UE de ansamblu şi administrat de Comisie, drept o aplicare practică a sugestiilor lui Macron şi Merkel, dar în legătură cu care administraţiile lor nu au oferit prea multe detalii concrete.

Cu toate acestea, sugestia sa că ţări precum Polonia şi Ungaria, conduse guverne profund eurosceptice, ar trebui să adere la structuri ale Zonei Euro nu se va bucura, probabil, de susţinere la Varşovia şi Budapest.

Însă argumentul lui Juncker este că, dacă aceste state refuză ofertele şi presiunile de aderare, nu se vor putea plânge că sunt tratate ca membri de mâna a adoua ai Uniunii.

Juncker, în vârstă de 62 de ani, a declarat că uneori se simte sătul de UE, dar vrea ca Sibiul să le ofere alegătorilor europeni altceva, pentru a uita de Brexit, cu două luni înainte de alegerile europarlamentare.

Cea mai mare provocare pentru îndeplinirea listei sale lungi de ambiţii va fi depăşirea intereselor naţionale profund înrădăcinate. “Democraţia este despre compromis”, a spus el într-un avertisment dur transmis liderilor divizaţi pe care vrea să îi reunească în Transilvania. “Europa nu poate funcţiona fără compromis”, a adăugat preşedintele CE.