DISTRIBUIȚI

Japonezii au asistat primăvara trecută la prima abdicare a unui împărat în ultimele două secole. Marţi, ei vor asista la proclamarea urcării pe tron a noului lor împărat, în cadrul unei ceremonii scurte, dar somptuoase, informează AFP, potrivit agerpres.

Naruhito, devenit pe 1 mai 2019, la vârsta de 59 de ani, cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, îşi va anunţa în mod oficial, în costum tradiţional şi adresându-se unui număr de 2.500 de personalităţi japoneze şi reprezentanţi ai statelor străine, urcarea pe Tronul Crizantemei.


Proclamarea

Proclamarea se va desfăşura marţi, începând cu ora locală 13:00 (04:00 GMT), în Sala Pinilor (Matsu no ma), cea mai elegantă din Palatul Imperial din Tokyo, în prezenţa unui grup restrâns de doar 30 de persoane, ceilalţi invitaţi rămânând în sălile anexe.

Ceremonia va dura în total 30 de minute, se va desfăşura în baza unei coregrafii stabilite la milimetru şi fără nicio instrucţiune verbală, fiind însoţită doar de ritmurile date de tobe şi de gonguri.

Citește și: Șapte morți în revoltele din Chile! Președintele declară țara în RĂZBOI

Mai întâi, împăratul trebuie să urce, în sens propriu, pe tronul ţării, denumit Takamikura, o înaltă structură octogonală, cu bogate decoraţiuni aurii şi negre, plasată pe o estradă şi drapată cu perdele violet. În interior se află un jilţ pe care suveranul nipon nu se va aşeza însă în niciun moment al acestui ceremonial.

Imediat alături se va afla tronul împărătesei Masako, de dimensiuni puţin mai mici.

În timp ce va sta în picioare pe acea estradă, împăratul îşi va proclama urcarea pe tron şi va primi apoi felicitări din partea prim-ministrului ţării.

Shinzo Abe va striga de trei ori „banzai” („10.000 de ani”, urare echivalentă cu tradiţionalul „trăiască împăratul!”), ridicându-şi de fiecare dată braţele în aer.

Invitaţii vor trebui la rândul lor să repete acel cuvânt, cu excepţia oaspeţilor străini, care sunt scutiţi de această sarcină.

Precedentul suveran, Akihito, tatăl lui Naruhito, devenit „împărat emerit”, şi soţia lui, Michiko, vor fi absenţi de la ceremonie.

Nu vor fi prezenţi, pentru că sunt minori, fiica unică a împăratului Naruhito, prinţesa Aiko, şi prinţul Hisahito, fiul prinţului Akishino, fratele mai tânăr al lui Naruhito.

Două dintre cele trei comori imperiale, o sabie şi o bijuterie, considerate dovezi esenţiale ale legitimităţii împăratului, vor veghea ceremonia, rămânând însă ascunse sub un strat de stofă pe durata celor 30 de minute ale acestui ceremonial profund simbolic.

Defilarea imperială a fost amânată

Împăratul trebuia apoi să îşi schimbe hainele ceremoniale cu un frac oficial şi să defileze în aceeaşi zi în Tokyo alături de soţia lui, Masako, care trebuia să poarte o rochie lungă şi o tiară, la bordul unei limuzine Toyota Century, transformată în decapotabilă. Această paradă a fost însă amânată pentru 10 noiembrie.

Citește și: Berlinul critică dur Ankara: Ofensiva turcă din nordul Siriei încalcă dreptul internaţional

Puternicul taifun Hagibis, care a lăsat distrugeri consistente în urma trecerii sale, a determinat guvernul nipon să amâne acest moment festiv şi strălucitor, considerat punctul culminant al unui ceremonial desfăşurat pe durata mai multor luni.

În 1990, în timpul proclamării urcării pe tron a împăratului Akihito, peste 100.000 de persoane au asistat la acea paradă.

Orez divin

Tot în noiembrie, noul împărat va îmbrăca din nou hainele tradiţionale de curtean pentru a participa la un ritual străvechi şi profund ancorat în credinţele şintoiste.

În timpul acestui „Daijosai”, ce are o vechime de peste un mileniu, suveranul va oferi orez recent recoltat „strămoşilor imperiali şi divinităţilor cerului şi pământului” cu scopul de a le mulţumi pentru recoltele abundente şi pentru pacea care domneşte în ţară.

Numeroasele ritualuri şi ceremonii au cunoscut de-a lungul timpului diverse întreruperi şi modificări, însă descrierea lor a fost păstrată cu mare grijă în Palatul Imperial din Tokyo, dar şi la Kyoto (fosta capitală imperială a Japoniei, n.r.), a explicat Keiko Hongo, profesoară la Institutul de Istoriografie din cadrul Universităţii Tokyo.

„Dacă am vrea să reînviem o ceremonie dispărută de 500 de ani, cred că am putea să o facem”, a dezvăluit ea într-o conferinţă de presă.