DISTRIBUIȚI
FOTO: Jim Huylebroek/The New York Times)

– Regimul taliban doreşte relaţii paşnice cu restul lumii, a declarat prim-ministrul afgan sâmbătă, în primul său discurs adresat naţiunii în care a cerut ONG-urilor internaţionale să ajute Afganistanul să scape de o catastrofă umanitară în această iarnă, informează AFP, potrivit agerpres

Premierul Mohammad Hassan Akhund a vorbit într-un mesaj audio de aproape o jumătate de oră difuzat de televiziunea publică RTA, cu câteva zile înainte de reluarea negocierilor dintre guvernul islamist şi reprezentanţii americani la Doha (Qatar).


Citește și : Primele două cazuri de infectare cu varianta Omicron din Germania au fost confirmate la Munchen

Akhund nu a apărut încă în public de la numirea sa în funcţia de prim-ministru pe 7 septembrie, la fel ca liderul suprem al mişcării, Mullah Hibatullah Akhundzada, care nu a fost văzut public de la preluarea puterii de către talibani la mijlocul lunii august.

„Nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne ale ţărilor străine, să le creăm probleme, nesiguranţă la ei acasă”, şi „nimeni nu poate dovedi că am făcut acest lucru în ultimii douăzeci de ani”, a spus în mesajul său Mullah Akhund. O afirmaţie corectă, mişcarea din care face parte concentrându-şi jihadul în Afganistan.

„Ne dorim, de asemenea, relaţii economice bune cu” alte ţări, a adăugat premierul taliban, criticat recent pe reţelele sociale locale pentru tăcerea sa prelungită, în timp ce ţara se confruntă cu o criză economică gravă, iar ONU se teme de o criză umanitară majoră la începutul unei ierni aspre.

Angajamentul talibanilor de a nu ataca alte ţări răspunde în special uneia din principalele cerinţe ale SUA: ca aceştia să lupte ferm împotriva terorismului şi să nu mai adăpostească grupări care ar putea ataca SUA, aşa cum s-a întâmplat cu Al-Qaida în 2001.

Talibanii au revenit la putere la mijlocul lunii august, în urma retragerii trupelor occidentale şi a prăbuşirii guvernului afgan susţinut de acestea, după douăzeci de ani de război sângeros.
Ei au fost înlăturaţi de la putere la sfârşitul anului 2001 de o coaliţie militară internaţională condusă de SUA.

După schimbarea de regim, Washingtonul a îngheţat activele Băncii Centrale Afgane, iar Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au suspendat ajutoarele pentru Kabul.

La Doha, talibanii vor cere din nou ridicarea acestor sancţiuni şi reluarea ajutorului internaţional pentru a împiedica sărăcirea şi înfometarea majorităţii populaţiei (aproximativ 40 de milioane de locuitori).

Citește și : Preşedintele german îşi anulează în ultimul moment turneul în Golf din cauza evoluţiei pandemiei

În lipsa unor ajutoare bilaterale masive, deoarece nicio ţară nu a recunoscut încă regimul taliban, asociat până acum de Occident cu terorismul, circuitul ONG-urilor este în prezent unul din cele mai practice modalităţi pentru a canaliza ajutoarele în Afganistan.

SUA doresc ca talibanii să asigure mai multă diversitate în guvern şi să respecte mai mult drepturile minorităţilor şi ale femeilor şi fetelor, parţial lipsite de educaţie şi locuri de muncă după revenirea talibanilor la putere.

Premierul afgan a afirmat că speră ca mai multe fete să se poată întoarce la şcoală, exprimându-şi în acelaşi timp fără ocolişuri preferinţa pentru o educaţie islamică, mai degrabă decât pentru una modernă.