DISTRIBUIȚI
afp

Alegătorii din sudul Filipinelor s-au prezentat luni în număr mare la vot în cadrul unui referendum privind crearea unei noi entităţi autonome musulmane în regiune, o prevedere cheie a acordului de pace încheiat în 2014 cu principala grupare rebelă musulmană, Frontul Moro de Eliberare Islamică (MILF), relatează dpa, Reuters şi AFP, potrivit agerpres.

Peste 2,8 milioane de locuitori erau chemaţi să voteze la referendumul desfăşurat în cinci provincii şi două oraşe din regiunea Mindanao a arhipelagului filipinez, sub ochii unui dispozitiv amplu de securitate pentru care au fost mobilizaţi peste 20.000 poliţişti şi soldaţi.


Citește și: Turcia se autopropune să facă ‘ordine’ într-o provincie din Siria

Dacă rezultatul referendumului va fi unul favorabil, aşa cum este de altfel aşteptat, actuala Regiune autonomă din Mindanao musulman (ARMM), care deşi autonomă depinde în mare măsură de guvernul naţional, va fi înlocuită cu Regiunea autonomă Bangsamoro din Mindanao Musulman, cu prerogative extinse în plan executiv, legislativ şi fiscal.

Guvernul central ar urma să coordoneze în continuare politica de apărare, securitate, externă şi monetară şi să numească o autoritate de tranziţie care să conducă noua regiune până la alegerile ce ar urma să aibă loc în 2022.

Legea organică Bangsamoro, asupra căreia sunt chemaţi să se pronunţe alegătorii, prevede între altele ca regiunea să primească în următorii zece ani fonduri de dezvoltare în valoare de 950 milioane de dolari (834 milioane de euro), plus o parte din impozitele colectate local.

Rezultatul plebiscitului de luni este aşteptat în câteva zile, probabil vineri, iar dacă alegătorii votează pentru autonomie va fi organizat un al doilea referendum la 6 februarie şi în provincia Lanao del Norte şi o serie de oraşe din provincia Cotabato, pentru a decide dacă se alătură noii regiuni autonome.

Citește și: Londra lansează o aplicație mobilă pentru reședința britanică

Mindanao, a doua cea mai mare insulă din Filipine, dispune de zăcăminte de minerale estimate la circa 300 milioane de dolari, sau circa 40% din rezervele ţării, dar înregistrează totodată una din cele mai ridicate rate ale sărăciei, după patru decenii de conflict separatist, soldat cu circa 120.000 de morţi şi peste 2 milioane de refugiaţi. Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte s-a pronunţat în favoarea înfiinţării noii regiuni, afirmând că acest lucru va aduce pace şi prosperitate în insulă.

Musulmanii din Filipine reprezintă sub 10% din populaţia ţării, care este predominant catolică, şi se plâng frecvent că sunt neglijaţi de guvernul central.

Procesul de pace cu rebelii din Filipine lansat în anii 90 nu include şi organizaţiile islamiste – între care se numără şi unele care au jurat credinţă Statului Islamic -, care rămân foarte active în sudul arhipelagului. Noua regiune urmează să cuprindă însă şi oraşul Marawi, ocupat parţial timp de cinci luni în 2017 de jihadişti care susţineau că fac parte din SI.