DISTRIBUIȚI
Yuri Kochetkov/EPA-EFE

Preşedintele rus Vladimir Putin le-a cerut joi serviciilor secrete ale Rusiei să stopeze politica occidentală agresivă împotriva ţării sale, care conform liderului de la Kremlin are ca obiectiv oprirea dezvoltării economice a Rusiei şi să o supună dictatelor din exterior, relatează agenţiile EFE şi TASS, scrie agerpres.

”Ne lovim de aşa-numita politică de îngrădire a Rusiei. Nu este vorba despre competiţie, care este un lucru firesc în relaţiile internaţionale. Ci este o politică destul de agresivă şi consecventă menită să ne perturbe dezvoltarea, încetinind-o, să creeze probleme de-a lungul perimetrului nostru apropiat, prin provocarea instabilităţii interne, subminarea valorilor care unesc societatea rusă, pentru ca în final să slăbească Rusia şi să o pună sub control extern, exact modul de acţiune pe care-l observăm în unele ţări din spaţiul post-sovietic”, a spus Putin într-o intervenţie la începutul unei şedinţe a conducerii Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).


Citește și : Rusia măreşte amenzile pentru protestatari

El a criticat încercările de ”a încătuşa” Rusia prin sancţiuni economice, de a bloca mari proiecte internaţionale, precum gazoductul Nord Stream 2, ingerinţa în viaţa politică şi economică şi în ”procesele democratice”. Această atitudine ”neprietenoasă” faţă de Rusia nu se limitează la o retorică anti-rusească, ci constă de asemenea în ”acţiuni reale şi practice”, a mai remarcat preşedintele rus.

Putin a vorbit şi despre o ”campanie informaţională” bazată pe acuzaţii ”nefondate”, dând ca exemplu contestarea vaccinului rusesc acti-COVID-19, precum şi despre securitatea cibernetică, subliniind că spaţiul digital global a devenit scena unei ”competiţii geopolitice foarte dure”.

Făcând apoi o aluzie la opozantul Aleksei Navalnîi şi la manifestaţiile de susţinere a acestuia, liderul de la Kremlin a indicat FSB-ului că este crucial ”să fie trasată o linie clară de separaţie” între lupta dintre partidele politice şi acele acţiuni ”care nu au nimic de-a face cu democraţia” şi care caută doar să ”submineze” stabilitatea şi securitatea ţării.

Navalnîi, despre care Kremlinul susţine că lucrează pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească anul trecut în august cu substanţa chimică Noviciok.

Tot miercuri, ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a lansat într-un rechizitoriu anti-occidental în intervenţia sa prin videoconferinţă la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, criticând printre altele ”egoismul” ţărilor occidentale şi dorinţa lor de ”a profita de pe urma pandemiei pentru a pedepsi guvernele indezirabile”, consemnează France Presse.

Lavrov a criticat şi ”intoleranţa faţă de punctele de vedere alternative” manifestată de ”aceia care de decenii predică libertatea de exprimare în lumea întreagă”, dând exemplul interzicerii recente a unor postul TV ruse în Ucraina şi în ţările baltice sau interdicţiile impuse de reţelele de socializare americane care ”manipulează deschis opinia publică prin interzicerea sau cenzurarea conţinuturilor”.

Citește și : Paşapoartele britanicilor rezidenţi în UE NU trebuie ştampilate la reintrarea în Schengen

În acest timp, MAE rus a taxat drept ”circ” decizia Uniunii Europene de a impune noi sancţiuni Moscovei pentru încarcerarea lui Navalnîi, condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru încălcarea controlului judiciar.

”Ceea ce se întâmplă acum (…) este o umilire a UE din partea celor care aplică o politică ce este impusă Uniunii în principal de la Washington”, a spus într-o declaraţie de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, ea susţinând că interesele apărate de unii membri ai UE ”nu răspund intereselor naţionale ale popoarelor acestor ţări”.