DISTRIBUIȚI
epa07523672 Russian President Vladimir Putin attends a meeting of the Russian Geographical Society (RGO ) Board of Trustees at RGO headquarters in St. Petersburg, Russia, 23 April 2019. EPA-EFE/ALEXEI DRUZHININ / SPUTNIK / KREMLIN POOL / POOL MANDATORY CREDIT

Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de până la 70% până în anul 2030 comparativ cu nivelul din 1990, în lupta împotriva schimbărilor climatice, a precizat Kremlinul într-un decret emis miercuri, conform DPA, potrivit agerpres.

Moscova afirmă că impactul creşterii temperaturilor este mai puternic în Rusia decât în alte părţi ale lumii. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi în special de faptul că permafrostul din Siberia se dezgheaţă şi degajă cantităţi enorme de gaz metan care dăunează climei.


Citeşte şi: Germania ajunge la aproape 20.000 de infectări zilnice

Decretul lui Putin a venit în ziua în care Statele Unite au ieşit oficial din Acordul privind Clima de la Paris din 2015. Oamenii de ştiinţă specializaţi în climă din întreaga lume atrag atenţia că este nevoie de o acţiune fermă pentru a preveni ca temperaturile la nivel global să se majoreze cu mai mult de 1,5-2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, aşa cum este prevăzut în acord.

Din poziţia de cea mai extinsă ţară din lume, Rusia resimte efectele schimbărilor climatice nu doar prin dezgheţarea permafrostului, dar şi prin temperaturile ridicate record înregistrate anual şi incendiile de pădure şi inundaţiile puternice.

Putin a cerut de asemenea guvernului să propună o strategie pentru o dezvoltare socială şi economică a Rusiei până în 2050 care să fie neutră din punct de vedere climatic.

Citeşte şi: Trump cere în instanţă suspendarea numărării voturilor în Pennsylvania

Rusia, care este bogată în materii prime, se bazează masiv pe resursele sale de gaz şi ţiţei. Însă este una dintre ţările cu cele mai mari emisii de dioxid de carbon.

Aproape două treimi din pământurile din Rusia sunt permanent îngheţate. În aceste zone, dezgheţul ar putea duce la degajarea unor cantităţi enorme de carbon, care ar putea accelera şi mai mult încălzirea globală.