DISTRIBUIȚI
bloomberg

Proiectul de lege privind reforma funciară dorită de preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, care s-a angajat să corecteze ceea se consideră a fi una dintre nedreptăţile legate de deposedarea de terenuri în timpul apartheidului, a fost respins marţi de Parlament, informează AFP, potrivit agerpres.

Chestiunea redistribuirii terenurilor, cu sau fără compensaţie, este un subiect care produce divizare şi dezbateri pasionate în Africa de Sud.


Citește și : Demisie-ŞOC în Ungaria! Un viceministru este acuzat de corupţie

Proiectul discutat de Parlament priveşte exproprierea de către stat, fără despăgubire, a terenurilor deţinute în majoritate de sud-africani albi, în beneficiul majorităţii negre.

Propunerea de modificare a Constituţiei nu a întrunit majoritatea de două treimi necesară în rândul celor 400 de deputaţi. Ea a fost respinsă cu 204 voturi pentru şi 145 de voturi împotrivă.

La un sfert de secol după căderea regimului rasist alb şi primele alegeri democratice în 1994, trei sferturi din terenurile agricole se află încă în mâinile comunităţii albe, care nu reprezintă decât 8% din cei 59 de milioane de locuitori.

Timp de patru ani, un comitet reprezentativ a analizat această modificare a legii vizând „remedierea unei crime inumane, o crimă împotriva majorităţii africane”, a declarat înainte de vot purtătorul de cuvânt al Congresului naţional african (ANC), partidul la putere, Mathole Motshekga.

Însă formaţiunea lui Ramaphosa s-a confruntat cu opoziţie din toate părţile.

Principalul partid de opoziţie, Alianţa democratică (DA), perceput ca un partid al albilor, a afimat că proiectul încalcă dreptul de proprietare şi creează incertitudine.

„Nu este lucrul de care ţara are nevoie în această perioadă de marasm economic provocat de pandemia de COVID-19”, a declarat Annelie Lotriet, din cadrul DA.

Citește și : Lituania prelungeşte starea de urgenţă la frontiera cu Belarus

La celălalt capăt al eşichierului politic, partidul radical al Combatanţilor pentru luptă economică (EFF) condus de Julius Malema, care reiterează cu orice prilej în faţa electoratului său majoritar negru promisiunea exproprierilor fără compensaţie, a respins şi el un proiect de lege care, potrivit lui, nu merge destul de departe. „Noi vrem ca statul să fie gardianul pământului”, a declarat el.

Proiectul de lege a suscitat îngrijorări şi în rândul investitorilor şi al companiilor, în special în sectorul minier, în pofida promisiunilor lui Cyril Ramaphosa că întreprinderile nu vor fi afectate.