DISTRIBUIȚI
afp

Procesul împotriva lui Farid Ikken, studentul algerian care a atacat poliţişti cu ciocanul în faţa catedralei Notre-Dame din Paris, în iunie 2017, după ce a depus jurământul de credinţă faţă de Stat Islamic (SI), a început luni în capitala franceză, informează AFP, potrivit agerpres.

Farid Ikken, 43 de ani, riscă închisoare pe viaţă pentru „tentativă de omucidere cu premeditare asupra unor persoane depozitare de autoritate publică, în relaţie cu o operaţiune teroristă”.


Citește și: Turcia retrimite o navă de explorare în Mediterana de Est

La începutul audierii, când preşedintele tribunalului special l-a întrebat ce cetăţenie are, acuzatul, îmbrăcat în pantaloni de trening de culoare închisă, cu un pulover gri şi având mască pe faţă, a răspuns: „Sunt musulman, aparţin comunităţii musulmane umma”, adăugând că, din punct de vedere „administrativ”, este algerian.

Apoi el a cerut revocarea celor doi avocaţi ăi săi din oficiu, solicitând să-şi asigure singur apărarea.

Procesul său, prevăzut să dureze până miercuri, va încerca să clarifice motivele care au dus la radicalizarea acestui student, până atunci discret şi fără istoric infracţional.

Pe 6 iunie 2017, în mijlocul turiştilor ce se aflau lângă catedrala Notre-Dame, el a atacat un grup de trei poliţişti, lovindu-l pe unul dintre ei strigând „Asta e pentru Siria!”.

Poliţistul, rănit uşor la cap, şi unul dintre colegii său au deschis focul. Rănit în torace, Farid Ikken a fost arestat.

În rucsacul său poliţiştii au găsit un ordinator şi unităţi flash USB pline de propagandă jihadistă, iar într-un aparat foto din domiciliul lui din Cergy, în regiunea pariziană – o înregistrare video în care se putea vedea cum Farid Ikken depune jurământul de credinţă faţă de Statul Islamic şi anunţă: „Este ora răzbunării, este ora jihadului”.

Citește și: Masca devine OBLIGATORIE în toate spațiile publice din Slovacia

Chiar dacă acuzatul şi-a recunoscut rapid faptele, el neagă în schimb că a vrut să-i ucidă pe poliţişti. El susţine că a vrut să-i rănească într-un „act de rezistenţă politică” menită „să atragă atenţia opiniei publice franceze asupra fraţilor şi surorilor mai mici din Mosul (Irak) şi Siria, de către armata franceză”.

La acea dată, Franţa participa la bombardamente împotriva SI la Mosul, pe atunci aflat în mâinile jihadiştilor, într-o bătălie feroce ce s-a soldat cu mii de victime.

Acest proces intervine într-un context securitar tensionat, la două săptămâni după atacul cu un satâr soldat cu doi răniţi în faţa fostelor birouri ale publicaţiei de satiră Charlie Hebdo, atac comis ca şi cel de la Notre-Dame de către un bărbat ce a folosit o armă rudimentară.