DISTRIBUIȚI

Prinţul Charles al Marii Britanii s-a declarat profund întristat din cauza sclaviei, în discursul pe care l-a susţinut în faţa liderilor Commonwealth vineri în Rwanda, şi a recunoscut că rădăcinile acestei organizaţii datează dintr-o perioadă dureroasă a istoriei, informează Reuters, potrivit agerpres.    

Commonwealth, o organizaţie alcătuită din 54 de ţări, formată în urma dezmembrării fostului Imperiu Britanic, deţine aproximativ o treime din populaţia lumii şi se prezintă ca o reţea de parteneri egali, însă unele dintre statele membre au cerut o recunoaştere publică a trecutului colonial al organizaţiei.


Citește și : Noul concept strategic al NATO reflectă preocupările legate de China

„Vreau să recunosc că rădăcinile asociaţiei noastre contemporane datează din cea mai dureroasă perioadă a istoriei noastre”, a declarat prinţul Charles în faţa şefilor de guverne din statele Commonwealth în timpul ceremoniei de deschidere a acestui summit de două zile, organizat în oraşul Kigali.

„Nu pot să vă descriu profunda mea tristeţe cauzată de suferinţele îndurate de atât de mulţi oameni, pe măsură ce continui să aprofundez şi să înţeleg impactul durabil al sclaviei”, a adăugat prinţul Charles.

Regatul Unit şi alte ţări europene au trimis în sclavie peste 10 milioane de africani între secolele al XV-lea şi al XIX-lea şi i-au transportat peste Atlantic pentru a lucra pe plantaţii din cele două Americi şi din regiunea Mării Caraibilor. Mulţi dintre ei au murit în timpul acelor călătorii.

Printre membrii Commonwealth se află şi ţări din Africa de Vest, precum Nigeria şi Ghana, de unde sclavii erau capturaţi, precum şi 12 naţiuni caraibiene, unde aceştia şi-au petrecut restul vieţii.

Organizaţia Commonwealth nu s-a pronunţat niciodată până acum în mod public în legătură cu sclavia. Anumiţi miniştri din ţări caraibiene au cerut ca această chestiune să fie discutată, vorbind inclusiv despre posibile despăgubiri, pe care însă prinţul Charles nu le-a menţionat în discursul lui de vineri.

„Dacă vrem să ne construim un viitor comun de care să beneficieze toţi cetăţenii noştri, atunci va trebui să găsim modalităţi noi pentru a ne recunoaşte trecutul. Pur şi simplu, aceasta este o discuţie al cărei timp a venit”, a mai spus prinţul Charles.

Noi membri

Preşedintele din Rwanda, Paul Kagame, a cărui ţară s-a alăturat organizaţiei Commonwealth în 2009, a oferit însă o perspectivă diferită în discursul său, pe care l-a rostit înainte de alocuţiunea prinţului Charles.

„Faptul că ţinem această întrunire în Rwanda, un membru nou şi care nu are legături istorice cu Imperiul Britanic, exprimă alegerea noastră de a continua să ne reimaginăm organizaţia Commonwealth într-o lume în schimbare”, a declarat preşedintele ruandez.

Summitul din Rwanda va analiza cererile de adeziune la Commonwealth depuse de fostele colonii franceze Togo şi Gabon, un semnal ce marchează o desprindere de sfera de influenţă a Franţei în Africa şi, totodată, atracţia exercitată de această organizaţie de state în care se vorbeşte limba engleză.

La acest summit participă 29 de şefi de state şi de guverne. Celelalte 25 de ţări membre, inclusiv Africa de Sud, India, Pakistan, Australia şi Noua Zeelandă, au trimis delegaţii conduse de miniştri sau diplomaţi.

Reuniunea este marcată şi de o serie de chestiuni legate de îngrijorările provocate de alegerea ţării care găzduieşte evenimentul.

La începutul acestei luni, 24 de asociaţii ale societăţii civile, inclusiv Human Rights Watch, au afirmat că mandatul Commonwealth în privinţa drepturilor omului va fi subminat dacă liderii organizaţiei nu vor adresa întrebări Rwandei despre această chestiune pe durata summitului.

Citește și : Statele Unite oferă Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari

Reprezentanţii asociaţiilor civile afirmă că Guvernul din Rwanda se face vinovat de puneri sub acuzare abuzive, precum şi de hărţuirea şi torturarea disidenţilor, însă oficialii ruandezi au negat aceste acuzaţii.

De asemenea, un subiect important este şi controversata politică a Guvernului Marii Britanii de a-i deporta pe solicitanţii de azil în această ţară africană, o politică despre care prinţul Charles a spus că este „îngrozitoare”, potrivit mass-media britanice, dar care a fost însă apărată de prim-ministrul Boris Johnson şi de preşedintele Paul Kagame.