DISTRIBUIȚI

Primele avioane încărcate cu ajutoare de urgenţă şi echipamente de comunicaţii au aterizat joi în Insulele Tonga, rupte de lume la cinci zile după o erupţie vulcanică şi un tsunami de proporţii, relatează AFP, potrivit agerpres.

Mica naţiune din Pacific a fost izolată după erupţia de pe 15 ianuarie a vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai, una dintre cele mai puternice din lume din ultimele decenii, soldată cu daune însemnate şi cu ruperea cablului de comunicaţii care leagă ţara la reţelele globale de internet şi telefonie.


Citeşte şi: Pentru testarea Covid, nasul poate să nu fie întotdeauna cea mai bună soluţie – Black News

Avioane militare din Australia şi Noua Zeelandă au aterizat joi pe principalul aeroport al arhipelagului din insula Tongatapu, au anunţat autorităţile. În ziua anterioară pista a fost în cele din urmă curăţată de stratul de cinci până la zece centimetri de cenuşă vulcanică care o făcea inutilizabilă.

Australia a trimis joi un prim avion C17 Globemaster încărcat cu ajutoare, iar în cursul zilei este programată decolarea celei de-a doua aeronave.

Avionul din Noua Zeelandă a fost încărcat cu „ajutoare umanitare şi materiale de intervenţie în caz de dezastre, inclusiv containere cu apă, truse de igienă, adăposturi temporare, generatoare şi echipamente de comunicaţii”, a declarat ministrul Afacerilor Externe din Noua Zeelandă, Nanaia Mahuta.

Primele imagini din Nuku’alofa, capitala Tonga, arată clădiri acoperite cu cenuşă, pereţi prăbuşiţi şi străzi pline de pietre, trunchiuri de copaci şi alte resturi.

Aproximativ 84.000 de persoane, peste 80% din populaţia din Tonga, au fost afectate de erupţia vulcanului şi de tsunami, a indicat ONU.

Arhipelagul se confruntă mai ales cu o nevoie urgentă de apă potabilă. „Rezervele de apă din Tonga au fost grav afectate de căderile de cenuşă şi de apa sărată provenită de la tsunami”, a declarat Katie Greenwood de la Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. Potrivit acesteia, există „un risc tot mai mare de boli precum holera şi diareea”.

„Agricultura este distrusă”

Rezervele alimentare din Tonga ar putea să nu fie suficiente. „Toată agricultura este distrusă”, a declarat preşedintele Adunării Naţionale a Ţării, Fatafehi Fakafanua.

Deoarece avioanele pot ateriza din nou în arhipelag, numeroase naţiuni şi-au oferit ajutorul. Japonia a anunţat expedierea a două aeronave C-130. Alte ţări, inclusiv China şi Franţa, au anunţat la rândul lor că oferă asistenţă umanitară.

Citeşte şi: CIA: ‘Sindromul Havana’ nu este a priori imputabil unei puteri străine – Black News

Măsurile stricte menite să prevină pătrunderea în ţară a COVID-19, de care Tonga a fost ferită până acum, vor rămâne în vigoare. Ajutoarele vor fi livrate fără niciun contact fizic, iar echipajele şi pasagerii vor petrece puţin timp la sol.

Ajutoarele vor sosi, de asemenea, pe cale maritimă. Două nave din Noua Zeelandă, HMNZS Wellington şi HMNZS Aotearoa, care transportă apă potabilă şi o unitate de desalinizare capabilă să furnizeze 70.000 de litri pe zi, sunt aşteptate să sosească vineri în Tonga. Australia intenţionează să trimită nava militară HMAS Adelaide în aceeaşi zi, încărcată cu echipamente de purificare şi două elicoptere Chinook.

Guvernul din Tonga a catalogat erupţia un dezastru „fără precedent”, precizând că valuri de până la 15 metri înălţime au distrus toate casele de pe unele insule. Trei persoane au fost declarate decedate.

Erupţia vulcanică a fost auzită până în Alaska, la peste 9.000 de kilometri distanţă. O ciupercă de fum de 30 de kilometri înălţime a dispersat cenuşă, gaz şi ploi acide pe cele 170 de insule ale arhipelagului Tonga.

Evenimentul a provocat o enormă undă de şoc radiată de erupţie care a traversat planeta, deplasându-se cu o viteză de 1.231 km/h, potrivit Institutului Naţional de Cercetare a Apei şi Atmosferei din Noua Zeelandă.

Va fi nevoie de cel puţin patru săptămâni pentru restabilirea conexiunii la internet în Tonga de către distribuitorul american SubCom.