DISTRIBUIȚI
Reuters

Preşedintele statului Surinam, Desi Bouterse, a fost condamnat vineri de un tribunal militar la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în asasinarea, în 1982, a 15 oponenţi ai Guvernului său militar de atunci, potrivit TVE, scrie news.ro .

După aflarea deciziei, opoziţia i-a cerut demisia lui Bouterse, care se află în China, iar sâmbără va ajunge în Cuba.


Citește și : SUA minimizează criticile lui Macron la adresa NATO

Tribunalul nu a ordonat arestarea lui, iar Bouterse poate face recurs.

Guvernul Surinamului a transmis într-un comunicat că a luat act de decizia tribunalului şi a făcut un apel la calm în ţara fostă colonie olandeză.

De cealaltă parte, Guvernul olandez, prin ministrul de Externe Stef Blok, a cerut printr-un mesaj publicat pe Twitter ca sentinţa să fie aplicată când recursurile şi apelurile din proces vor fi finalizate şi a avertizat că este vorba despre „un moment decisiv pentru adevăr”.

Bouterse a condus, în februarie 1980, o lovitură de stat, cunoscută ca „Revoluţia Sergenţilor”, prin care a fost înlăturat Guvernul lui Henck Arron. În luna august a aceluiaşi an, a reuşit să îl dea jos şi pe preşedintele Johan Ferrier, care a fost urmat de Henk R. Chin A Sen, şi a creat un Consiliu Militar Naţional.

Diferenţele dintre puterea civilă şi militari rezultate în 1981 din încercarea de a reduce puterea celor din urmă au dus la demisia lui Chin A Sen în februarie 1982. În acest an a fost aprobată o Constituţie provizorie, potrivit căreia Guvernul era ales de Consiliul Militar.

Citește și : Olanda sprijină misiunea UE în zona Golfului

Bouterse a fost preşedinte al ţării timp de mai multe zile în două rânduri – după lovitura de stat din 1980 şi imediat după demisia preşedintelui în 1982.

După mai multe confruntări şi revolte înăbuşite de militari, în 1982 au fost executaţi, în capitala Paramaribo, 15 oponenţi ai regimului militar – avocaţi, jurnalişti şi lideri de sindicate.

Bouterse, în vârstă de 74 de ani, are la dispoziţie două săptămâni să facă recurs. El a fost ales preşedinte în 2010 şi a câştigat al doilea mandat în 2015.