DISTRIBUIȚI
wsj

Preşedintele Muntenegrului, Milo Djukanovic, a cerut marţi organizarea de alegeri anticipate, agravând tensiunile politice ce afectează de multă vreme această mică ţară din Balcani, informează AFP, potrivit agerpres

Muntenegru trece dintr-o criză în alta după alegerile din 2020, pe care Partidul Democraţilor Socialişti (DPS) al preşedintelui muntenegrean, deja în opoziţie, le-a pierdut după trei decenii la putere.


Citește și : Criza energetică a declanşat o goană mondială după cărbune

În august, guvernul pro-occidental minoritar al lui Dritan Abazovic a fost victima unei moţiuni de cenzură, la câteva luni după căderea unui prim guvern format dintr-o coaliţie improbabilă de partide pro-ruse şi pro-sârbe, alături de grupări centriste.

Aceste din urmă partide s-au pus de acord luni asupra numelui lui Miodrag Lekic, un fost ministru de externe moderat, pentru formarea unui al treilea guvern, însă preşedintele Djukanovic a refuzat să valideze această alegere.

Dimpotrivă, el i-a cerut preşedintei Parlamentului să reducă mandatul deputaţilor, care durează oficial patru ani.

„Aceasta este soluţia optimă, care deschide posibilitatea de a organiza alegeri anticipate cât mai repede posibil”, a declarat Milo Djukanovic într-un comunicat. „Dat fiind contextul regional şi mondial, provocările politice şi de securitate, precum şi problemele economice şi financiare cu care se confruntă Muntenegru, ţara are nevoie de un guvern competent, responsabil şi eficace”, a adăugat el.

Însă această propunere mai trebuie adoptată de majoritatea deputaţilor, adică de cel puţin 41 din totalul celor 81, şi nu este sigur că şeful statului va putea aduna numărul de voturi necesare.

Muntenegru, ţară cu circa 620.000 de locuitori, foarte dependentă de turism, este puternic afectat de tensiuni politice şi religioase, în timp ce economia sa trece, la fel cum se întâmplă în numeroase ţări ale lumii, printr-o puternică inflaţie, după perioadele de lockdown şi declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei.

În Muntenegru inflaţia este de 15%, în timp ce datoria publică reprezintă 80% din PIB.

Guvernul lui Dritan Abazovic a fost dat joc în principal din cauza unui acord controversat semnat cu Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC), ortodoxismul fiind religia majoritară în Muntenegru. Acest acord prevede reglementarea proprietăţii a sute de mănăstiri şi biserici ale SPC în Muntenegru.

Citește și : Doneţk şi Lugansk cer anexarea la Rusia

Însă Milo Djukanovic şi o parte din populaţie acuză acordul că nu protejează interesele Muntenegrului, devenit independent faţă de Serbia în 2006.

Preşedintele, arhitect al independenţei unei ţări membre a NATO şi candidată la UE, pledează de săptămâni întregi în favoarea alegerilor anticipate.