DISTRIBUIȚI
click.ro

Fostul suveran al României Mihai I – care a devenit pentru prima oară rege la doar cinci ani, iar mai târziu, în al doilea război mondial, a pus la cale destituirea omului forte pronazist Ion Antonescu, pentru ca ulterior să fie forţat să abdice sub ameninţarea armei de guvernul condus de comunişti instalat după război – a murit marţi la reşedinţa sa din Elveţia, la vârsta de 96 de ani, scrie Washington Post, conform agerpres .

Regele Mihai, unul dintre ultimii monarhi care au domnit în Europa înainte şi în timpul celui de-al doilea Război Mondial, a dus o viaţă marcată de intrigi politice şi de aproape toate revoluţiile care au avut loc pe continent în ultimul secol. Îndepărtat de comunişti la începutul lui 1948, a petrecut în exil decenii la rând, pentru a reveni în patria sa în urma prăbuşirii blocului sovietic, ca în cele din urmă să-şi asume un rol neoficial de diplomat, ajutând România să se alăture NATO, în 2004, şi Uniunii Europene, în 2007, notează Washington Post.


În 1927, la 5 ani, el devenea cel mai tânăr rege din Europa, după ce tatăl său Carol al II-lea a fost nevoit să se retragă, obligat să aleagă între amanta sa şi tron. Cunoscut ca aventurier, Carol a ales prima variantă şi exilul, dar consiliul regent creat pentru tânărul monarh a căzut pradă disputelor şi rivalităţilor, iar în 1930 Carol s-a întors în ţară pentru a-l înlocui pe Mihai ca suveran. În timp ce acesta îşi finaliza studiile, Carol a abolit Constituţia, ceea ce a deschis calea către răsturnarea sa de la putere, în 1940, de guvernul militar condus de Antonescu şi regimul său susţinut de Garda de Fier. Reinstalat brusc pe tron la 18 ani, regele Mihai a povestit că Antonescu l-a tratat „ca pe un copil”, excluzându-l de la deciziile strategice, deşi era, cu numele, şeful statului şi al armatei.

Deşi se spunea că regele Mihai era loial Occidentului, ţara sa şi-a oficializat relaţiile cu Berlinul, iar aliaţii au răspuns prin atacuri, inclusiv îndrăzneţul bombardament american împotriva facilităţilor petroliere de la Ploieşti care alimentau maşina de război germană. La câteva decenii după război, regele Mihai declara pentru Europa Liberă că mama sa a salvat peste 100.000 de evrei în timp ce susţinătorii naziştilor făceau ravagii în ţară.

Citește și : Patru bărbaţi au fost arestaţi, marţi, în Maroc şi Spania într-o operaţiune antiteroristă comună

„A fost şantaj”, a spus el într-un interviu acordat în 2007 cotidianului New York Times referitor la circumstanţele abdicării sale, la 30 decembrie 1947. „Mi-au spus: Dacă nu semnezi (scrisoarea de abdicare) imediat, suntem obligaţi – de ce, nu ştiu – să ucidem peste 1000 de studenţi aflaţi în închisoare”.

De-a lungul celor peste patru decenii petrecute în exil, regele Mihai a fost fermier în Anglia, pilot de încercare pentru subsidiara europeană a companiei de aeronautică americane Lear şi agent de bursă. El a mărturisit în 1989 pentru Times of London că nu i-a plăcut niciodată munca în domeniul finanţelor. „Nu am reuşit niciodată să mă împac cu viaţa dublă pe care o duceam, într-un moment să mă învârt în înalta societate, în următorul moment să-i reprezint pe concetăţenii mei oprimaţi”, a spus el cu acel prilej.

Căderea Cortinei de Fier a deschis un nou capitol pentru cuplul regal, dar discursul rostit de rege, venit în 1992 la Bucureşti şi care a atras mulţimi impresionante de oameni, i-a alarmat în aşa măsură pe liderii de atunci ai României încât au interzis intrarea lui din nou în ţară până în 1997, când şi-a recăpătat cetăţenia română. Popularitatea sa nu a mers însă mai departe, iar o mişcare în favoarea revenirii la monarhie creată la finele anilor 90 nu a reuşit să dobândească o influenţă politică serioasă, notează Washington Post.

„La 84 de ani de când am devenit rege, pot spune fără ezitare poporului român că după libertate şi democraţie cele mai importante lucruri de câştigat sunt identitatea şi demnitatea. Aici, o mare responsabilitate stă pe umerii elitei româneşti”, a declarat regele într-un discurs rostit în 2011 în parlamentul de la Bucureşti.

În 2009, regele Mihai a subliniat pentru Radio Europa Liberă că greutăţile din timpul războiului rece nu trebuie uitate, chiar dacă România a ajuns la o relativă prosperitate. „Zeci de milioane de oameni au fost practic distruşi, au trecut prin iadul absolut, şi apoi dintr-o dată se spune ‘gata, s-a terminat, să uităm ce-a fost’. Nu uiţi aşa ceva”, mai menţionează Washington Post.

Vestea decesului fostului rege Mihai al României marţi, în Elveţia, a fost preluată şi de agenţiile Reuters, France Presse şi EFE, dar şi de BBC şi Radio Europa Liberă, care amintesc că fostul suveran, forţat să abdice de comunişti în 1947 şi exilat în Occident, a încetat din viaţă la 96 de ani la reşedinţa sa din Elveţia, din cauza bolilor de care suferea.

Cel mai remarcabil act politic al lui Mihai I – care era ultimul şef de stat din timpul celui de-al doilea război mondial rămas în viaţă – a fost declararea războiului împotriva Germaniei la 23 august 1944 şi arestarea aliatului lui Hitler, premierul român de atunci Ion Antonescu, aminteşte la rândul său agenţia dpa. Familia regală deţine un palat în Elveţia şi mai multe proprietăţi care i-au fost restituite după revenirea la democraţie în România, mai scrie dpa.

Regele Mihai era o personalitate esenţială pentru a înţelege convulsionata istorie europeană a ultimelor opt decenii, iar îndelungatul său exil, care a durat mai bine de jumătate de veac, a fost o probă dură de viaţă care i-a marcat iremediabil caracterul taciturn, remarcă ziarul spaniol El Mundo. Era ultimul şef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care se mai afla în viaţă şi decanul de vârstă al regalităţii mondiale. Cotidianul spaniol aminteşte că regina Sofia, mama actualului rege al Spaniei, Felipe al VI-lea, îl considera vărul ei favorit poate şi pentru că amândoi suferiseră lunga şi amara experienţă a exilului.

Înalt şi zvelt, cu ochii albaştri limpezi şi o alură aristocratică, fostul rege, care multă vreme a visat să-şi „slujească din nou poporul” şi să urce din nou pe tron, s-a resemnat totuşi, cu amărăciune, cu ideea că „nimeni nu poate face minuni”, după ce autorităţile postcomuniste din România i-au făcut cunoscut refuzul ca el să revină în ţară, a consemnat AFP. În 1997, când Bucureştiul a lansat o vastă ofensivă diplomatică pentru a adera la NATO şi Uniunea Europeană, Mihai s-a angajat să devină „avocatul României pe lângă monarhiile europene” şi ulterior i-au fost retrocedate mai multe foste proprietăţi regale, notează sursa citată.

France Presse mai scrie că fostul rege s-a instalat în 2002 la Bucureşti, unde a dus o viaţă discretă, iar criticilor care i-au reproşat că a pactizat cu stânga care îl împiedicase să revină mai devreme în România le-a replicat: „De peste 60 de ani am rămas mereu singur în momentele cruciale. (…) Consider atunci că nu există niciun om pe lume care să aibă dreptul moral să-mi ceară socoteală”.

Circa 30% dintre români susţin restaurarea monarhiei în această ţară balcanică, notează EFE.