DISTRIBUIȚI
Sputnik

Rusia desfăşoară propria anchetă cu privire la cazul Skripal, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova, într-un amplu interviu publicat de cotidianul Komsomolskaia Pravda, la împlinirea unui an de la otrăvirea cu agent neurotoxic a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia într-un oraş din Marea Britanie. 

În interviu, Maria Zaharova denunţă nu doar „acţiunile antiruseşti” ale Londrei, ci şi sancţiunile americane, punând semnul de egalitate între „cazul Skripal” şi „cazul hackerilor ruşi” ca dovadă a „propagandei” duse de Londra şi Washington. De asemenea, ea critică regimul de la Kiev şi subliniază că, în replică la sancţiunile şi demersurile împotriva Rusiei, Moscova a demarat o campanie de „diplomaţie publică” pe reţele de socializare, pentru a-şi promova punctul său de vedere.


Întrebată de jurnaliştii de la cotidianul rus de ce Moscova nu o poate da în judecată pe premierul britanic Theresa May care susţine că „ruşii i-au otrăvit pe toţi”, Zaharova a subliniat că Rusia a decis să iniţieze o anchetă proprie pe marginea cazului Skripal. „Mult prea grave au fost acuzaţiile, mult prea dramatice au fost consecinţele pentru a nu observa toate acestea şi a întoarce pagina”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Potrivit Mariei Zaharova, „demonizarea Rusiei răspunde obiectivelor politice interne ale SUA şi Marii Britanii”. „Uitaţi-vă la Brexit. Situaţia este catastrofală: paşii întreprinşi de guvernul Theresei May nu convin nici comunităţii interne (britanice), nici comunităţii internaţionale. Dacă aţi urmărit această situaţie, aţi putut vedea că noi atacuri (la adresa Rusiei) s-au suprapus peste cele mai dificile momente în ceea ce priveşte Brexit-ul”, a subliniat Zaharova.

Referitor la actuala ruptură dintre Rusia şi Ucraina, Maria Zaharova a ţinut să sublinieze că „marea tragedie a poporului ucrainean” constă în aceea că la conducerea lui s-au aflat, în decursul tuturor anilor de după independenţă, politicieni care au desfăşurat „o politică antiucraineană”. Ea a acuzat Ucraina de „experimentele interminabile” pentru impunerea limbii ucrainene şi a subliniat că aceasta este una dintre cauzele care a dus la situaţia din Peninsula Crimeea, teritoriu pe care Kievul „l-a respins ani la rând”. „Nu ştiu cum politicienilor ucraineni nu le-a fost ruşine să afirme apoi că nu poporul a vrut să plece, ci că Rusia a anexat (Crimeea). Oricine ar fi plecat”, a spus ea.

Cu toate acestea, Zaharova a refuzat să pună semnul egalităţii între politica privind limbile minorităţilor în Ucraina şi cea desfăşurată în prezent în Belarus, unde politicienii au cerut de curând sporirea la posturile TV a conţinuturilor în limba belarusă. „Voi ruga foarte insistent să nu comparaţi lucrurile”, a atenţionat Zaharova, adăugând că „nu pot exista relaţii bilaterale fără unele aspecte problematice”.

Pentru că Federaţia Rusă s-a săturat de măsurile antiruseşti, pentru că nu este posibil „doar să-ţi exprimi îngrijorarea” în legătură cu presiunile SUA şi sancţiunile UE, Moscova a ales „alte metode”, a declarat Maria Zaharova, precizând că Rusia „a început să lucreze în mod activ pe reţelele sociale, să dezvolte diplomaţia publică, să aducă la cunoştinţa publică poziţia ei”.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a MAE rus, aceste noi acţiuni ale Moscovei „au început să dea roade”, iar reprezentanţi ai OSCE şi ţări membre ale UE „au început să conştientizeze ce au susţinut în Ucraina: un regim-„enfant terrible” care îngrădeşte libertatea de exprimare şi diversitatea, susţine Zaharova.