DISTRIBUIȚI
Daily Times

Existenţa unei aşa-numite ”poliţii politice” pe care guvernele spaniole conduse de Partidul Popular (PP) ar fi folosit-o împotriva adversarilor politici a devenit o temă explozivă a campaniei electorale pentru alegerile legislative anticipate din 28 aprilie, relatează joi AFP, scrie Agerpres.

După noi dezvăluiri ale presei în ultimele zile, formaţiunea stângii radicale Podemos apare ca una dintre principalele ţinte ale unei structuri poliţieneşti care a operat în timpul primului guvern condus de Mariano Rajoy (2011-2016) şi în care ministru de interne a fost Jorge Fernandez Diaz, care neagă toate acuzaţiile pe acest subiect.


Citește și : Moscova critică modul în care Assange a fost arestat la Londra

Mai mulţi foşti membri de rang înalt ai respectivei structuri sunt bănuiţi că au fabricat documente false pentru a discredita partidul de stânga, aflat în ascensiune în 2015-2016, precum şi pe naţionaliştii catalani. De asemenea, ei ar fi accesat ilegal sau furat documente ale fostului trezorier al Partidului Popular (PP), Luis Barcenas, unul dintre principalii protagonişti ai unui proces tentacular de corupţie la finalul căruia PP a fost condamnat şi care a precipitat anul trecut căderea guvernului condus de Rajoy.

Conform sindicatelor, excesele acestor poliţişti au fost facilitate de obiceiul de a schimba conducerile instituţiilor cu atribuţii de securitate la fiecare schimbare de guvern, de fiecare dată fiind promovate cadre mai mult pe criteriul apropierii de partidele aflate la putere decât pe bază profesională.

Formaţiunea Podemos, acum slab cotată în sondaje, nu încetează în acest context să denunţe ceea ce consideră a fi manevrele ”subterane ale statului”.

Structura condusă Jorge Fernandez Diaz este acuzată de acest partid că a alimentat speculaţiile privind finanţări pe care Podemos le-ar fi primit din Iran şi Venezuela, după ce liderul formaţiunii, Pablo Iglesias, şi mai mulţi membri fondatori ai partidului au lucrat în calitate de consilieri ai guvernului preşedintelui Hugo Chavez. Aceste speculaţii, preluate de mass-media, au condus la declanşarea unor anchete judiciare care în final au fost clasate.

Modus-ul operandi a fost descris recent de Rafael Isea, ministru de finanţe al lui Hugo Chavez. El a relatat postului La Sexta cum s-a întâlnit la New York în octombrie 2016 cu un inspector al poliţiei spaniole, care i-a cerut să autentifice un document fals în schimbul protecţiei pentru familia sa stabilită în Spania. Respectivul document, apărut apoi în presă, atesta plata a 7 milioane de euro de către guvernul venezuelean în contul unei societăţi de consultanţă pentru care Pablo Iglesias a lucrat înainte să fondeze partidul Podemos.

Citește și : Julian Assange, inculpat în SUA pentru piraterie informatică

Capul de listă al PP, Pablo Casado, a admis că Ministerul de Interne a avut unele comportamente ”puţin exemplare” în timpul guvernului Rajoy. Succesorul acestuia din urmă, actualul premier socialist Pedro Sanchez, a negat miercuri ”categoric” orice continuare a unor asemenea practici de când a preluat puterea, în iunie anul trecut.