DISTRIBUIȚI
Method

Plasticul, devenit ubicuu în doar câteva decenii, a revolutionat majoritatea domeniilor de activitate, a usurat traiul oamenilor si a transformat epoca moderna într-o masura atât de mare încât astazi nu ne mai putem imagina viata fara el. Însa aceasta binecuvântare si-a aratat în scurt timp latura întunecata, deseurile plastice constituind în prezent unul dintre cele mai îngrijoratoare tipuri de poluare la nivel mondial, transmite agerpres.

Oamenii de stiinta estimeaza ca peste 8,3 miliarde de tone de plastic au fost produse de la începutul anilor ’50, iar în fiecare an sunt aruncate circa 300 de milioane de tone de deseuri plastice, mare parte dintre acestea ajungând în mediul înconjurator, în special în cursurile de apa si ulterior în ocean, potrivit Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).


Doar 9% din deseurile plastice produse pâna în prezent au fost reciclate, iar daca tendintele actuale continua – în special în conditiile în care jumatate din cantitatea produsa vreodata a fost realizata în ultimii 15 ani, potrivit National Geographic – oceanele lumii ar putea contine mai mult plastic decât peste pâna în anul 2050, atrage atentia UNEP pe unenvironment.org.

În cazul în care obiectele din plastic nu sunt reciclate si indiferent de modul în care au fost utilizate – fie ca au fost folosite câteva decenii sau doar câteva minute – dupa ce sunt aruncate pot persista în mediul înconjurator chiar si câteva sute de ani. În functie de locul în care ajung, deseurile plastice se descompun si se transforma în microplastic, mai periculos cu cât devine aproape invizibil cu ochiul liber si patrunde în lantul trofic si în atmosfera.

Poluarea cu deseuri din plastic a atins proportii epidemice. Potrivit UNEP, 8 milioane de tone de plastic ajung în fiecare an în oceanele lumii, ucigând sau ranind milioane de pasari si vietuitoare marine. În lipsa unor actiuni concrete si de anvergura, cantitatea de deseuri plastice din oceane ar putea ajunge la 250 de milioane de tone în mai putin de zece ani, conform grupului de mediu Ocean Conservancy cu sediul în Washington.

Obiecte mari din plastic au fost descoperite în acest an în stomacul a numeroase mamifere marine esuate pe plaje. În luna mai, o balena moarta, cu stomacul plin de plastic, a fost gasita pe o plaja din Italia. Casalotul în vârsta de sapte ani a fost descoperit în Sicilia, iar Greenpeace a atras atentia la acea vreme ca acesta era al cincilea astfel de incident în Italia în doar câteva luni. În aprilie, în carcasa unei balene gestante, care a esuat pe o plaja din Sardinia, au fost descoperite 22 de kilograme de plastic. De asemenea, în martie, o balena care a fost gasita moarta pe o plaja din sud-estul Filipinelor avea în stomac 40 de kilograme de plastic. Printre obiectele identificate se numarau 16 saci de orez, o prelata de plastic utilizata pe plantatiile de banane si pungi pentru cumparaturi.

De asemenea, microparticule de plastic au fost descoperite în corpurile tuturor mamiferelor marine – delfini, foci si balene – examinate de o echipa de experti dupa ce au fost gasite esuate pe tarmuri din Marea Britanie. Marea majoritate a particulelor erau fibre sintetice rezultate în urma descompunerii hainelor sau a plaselor de pescuit. Studiul, publicat în ianuarie în jurnalul Scientific Reports, a fost sustinut de organizatia ecologista Greenpeace care a atras atentia ca rezultatul ”este un lucru amenintator, demonstrând amploarea poluarii cu plastic din marile noastre”.

Deseuri de plastic rezultate din activitati umane au fost descoperite chiar si în cel mai adânc loc de pe Pamânt. În luna mai, exploratorul american Victor Vescovo, care a devenit primul om care a realizat scufundari multiple în cele mai adânci locuri de pe planeta noastra, ajungând cu ajutorul unui submersibil la 10.928 de metri, respectiv 10.927 de metri, în Groapa Marianelor din Oceanul Pacific, a declarat ca a descoperit în astfel de locuri deseuri rezultate din activitati umane.

Potrivit estimarilor stiintifice, aproximativ 5.000 de miliarde de fragmente de plastic cu greutatea totala de peste 250.000 de tone plutesc la suprafata apelor, materie ce se degradeaza si se scufunda sub forma de microparticule pe fundul marilor si oceanelor.

Niciun ecosistem marin nu este ferit de poluarea cu plastic, au concluzionat autorii unui studiu publicat în februarie în jurnalul stiintific Royal Open Society Science. Acestia au disecat 90 de crustacee mici care traiesc în strafundurile oceanelor, colectati de pe fundul a sase dintre cele mai adânci fose oceanice raspândite în Cercul de Foc al Pacificului, iar în corpul a 65 de exemplare (peste 72%) s-a descoperit cel putin o microparticula de plastic. Între cel putin 50% dintre exemplarele colectate de la aproape 7.000 de metri adâncime din Groapa Noilor Hebride si pâna la 100% dintre cele capturate de la aproape 11.000 de metri din Groapa Marianelor – cel mai adânc loc cunoscut – ingerasera plastic.

Alte miliarde de fragmente de plastic ajung pe plaje, chiar si în cele mai izolate locuri de pe Terra. În luna mai, sute de milioane de fragmente de plastic, cântarind aproximativ 238 de tone, au fost descoperite pe plajele cu nisip alb ale insulelor Cocos, un grup de 27 de atoli cu o populatie de doar câteva sute de persoane, aflat la 2.100 de kilometri vest de Australia. Majoritatea sunt fragmente de ambalaje alimentare.

În luna noiembrie, Greenpeace a atras atentia asupra pericolelor asociate plasticului provenind de la echipamentele de pescuit pierdute sau abandonate, numindu-l ”cel mai letal tip de poluare cu plastic a oceanelor”. Potrivit estimarilor, 640.000 de tone de echipament de pescuit ajung în oceane în fiecare an si constituie circa 10% din deseurile de plastic din mediul marin, în timp ce plasele de pescuit reprezinta 86% din asa-numitul ”megaplastic” din ”peticul de gunoi din Pacific”, se arata într-un raport al Greenpeace.

Un studiu al Greenpeace, dat publicitatii în luna iunie, a descoperit microparticule de plastic în toate cele 13 râuri analizate din Marea Britanie, de la Exe din sud-vestul Angliei, pâna la Lagan din Irlanda de Nord, unul dintre acestea fiind mai poluat decât asa-numita ”marea insula de gunoaie din Pacific”. Analiza mostrelor, efectuata de oameni de stiinta ai Greenpeace din cadrul Universitatii din Exeter cu ajutorul unui detector în infrarosu, a descoperit microparticule de plastic în 28 dintre cele 30 de zone din care au fost prelevate probe. Fragmentele de plastic proveneau în majoritate din surse precum paie sau capace de sticle, dar si microperle – mici fragmente sferice din plastic utilizate deseori în produse cosmetice si de uz gospodaresc – având diametrul de sub 1 milimetru.

Potrivit unui alt studiu, publicat în martie de cercetatori de la Universitatea Bangor si organizatia Friends of the Earth, a fost identificata prezenta poluarii cu microparticule de plastic în râuri, lacuri si zone umede de pe teritoriul Marii Britanii. Friends of the Earth a subliniat ca acest tip de contaminare cu plastic a râurilor si lacurilor reprezinta ”o cauza majora de îngrijorare”, motiv pentru care ”este de înteles ca oamenii vor dori sa cunoasca ce impact va avea acest lucru asupra sanatatii lor si a mediului”.

Microplasticul este în acelasi timp si un important poluant atmosferic. Microparticule de plastic pot fi transportate si pe calea aerului, ajungând chiar si în zone montane izolate. Potrivit unui studiu publicat în luna aprilie în Nature Geoscience, o echipa internationala de oameni de stiinta a descoperit peste 365 de microparticule de plastic pe metru patrat pe zi în esantioane recoltate din zona muntelui Pic des Trois Seigneurs (Franta), la aproape 1.500 de metri altitudine si la departare de orase importante sau de surse de poluare locala. Majoritatea provin de la ambalaje, pungi, textile sau articole de unica folosinta. Cercetatorii au concluzionat ca microparticulele de plastic care ajung în atmosfera, unele dintre ele mai fine decât un fir de par uman, pot parcurge chiar si o suta de kilometri.

Contaminarea cu microplastic a fost identificata si în surse comune de apa subterana. Un studiu efectuat în Statele Unite si publicat în ianuarie a descoperit fibre de microplastic în doua pânze freatice de pe teritoriul Illinois. Dintre cele 17 probe de apa din puturi si izvoare, 11 dintr-un acvifer localizat într-un strat calcaros din apropiere de zona metropolitana Saint Louis si sase dintr-un acvifer continând fisuri mult mai mici dintr-o regiune rurala din nord-vestul statului, doar una nu continea microparticule de plastic. Concentratia maxima observata a fost de 15,2 particule la litru (în cazul unui esantion de apa dintr-un izvor).

Cunoscutul naturalist britanic Sir David Attenborough a avertizat în luna mai ca poluarea cu plastic este ”o catastrofa în desfasurare” pe care o ”ignoram pe riscul nostru”. El a declarat ca plasticul prezent în mari si oceane reprezinta o ”problema globala” ce necesita o reactie la nivel international.

Conform raportului publicat la începutul lunii mai de grupul de experti ai ONU în domeniul biodiversitatii (IPBES), care prezinta o imagine sumbra a viitorului, poluarea cu plastic a marilor si oceanelor a crescut de zece ori din 1980 pâna în prezent, aceste deseuri afectând vietuitoarele acvatice.

Totodata, un raport al agentiei britanice Tearfund, publicat în mai, avertizeaza cu privire la impactul poluarii cu plastic asupra sanatatii omului. Cercetarea sugereaza ca o persoana moare la fiecare 30 de secunde în tarile în curs de dezvoltare din cauza afectiunilor provocate de poluarea cu plastic si deseuri.

Potrivit unui raport al World Wide Fund for Nature (WWF) dat publicitatii în iunie, o persoana ar putea ingera pâna la 5 grame de plastic în fiecare saptamâna, echivalentul greutatii unui card de credit. Conform acestui raport, o compilatie de peste 50 de studii, fiecare individ ar înghiti circa 2.000 de micro-particule si particule de plastic în fiecare saptamâna, aproximativ 250 de grame pe an.

Principala sursa de plastic ingerat este apa, urmata în acest top de fructele de mare, pestele, berea si sarea. Conform unui studiu canadian publicat în iunie, bazat pe stilul de viata al unui adult american, un individ înghite pâna la 52.000 de micro-particule de plastic pe an, la care se adauga 90.000 de micro-particule daca bea doar apa îmbuteliata (si 4.000 daca consuma apa de la robinet). Daca se ia în considerare poluarea aerului si, prin urmare, inhalarea, aceasta cifra creste la 121.000 – estimarile variind în functie de modul si locul de viata al individului, se precizeaza în studiul publicat în revista Environmental Science and Technology.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a lansat în luna august un apel pentru efectuarea mai multor cercetari pe tema impactului microplasticului si al poluarii cu plastic asupra sanatatii umane deoarece informatiile existente în prezent pe aceasta tema ‘sunt limitate’.

Organizatia Natiunilor Unite si organizatii nonguvernamentale au declarat razboi plasticului încercându-se stoparea la sursa a poluarii prin lupta contra conceptului obiectelor de unica folosinta. Însa speranta curatarii marilor de cantitatile gigantice de deseuri este mai mult decât fragila.

În luna ianuarie, 28 de multinationale din industria de petrochimie, de reciclare si a bunurilor de larg consum au anuntat ca au înfiintat o alianta dispusa sa ofere peste 1 miliard de dolari pentru a gasi solutii eficiente în privinta eliminarii din mediul înconjurator a deseurilor din plastic. Alliance to End Plastic Waste (AEPW) cuprinde giganti mondiali (BASF, Total, Shell, ExxonMobil, Dow, Mitsui Chemicals, LyondellBasell, Procter&Gamble, Suez, Veolia, Henkel, Chevron Phillips Chemical Company LLC, etc.) care fabrica, utilizeaza, vând si recicleaza produse din plastic. AEPW a promis în acest sens mobilizarea unor sume de 1 miliard de dolari într-o prima etapa si pâna la 1,5 miliarde în urmatorii cinci ani.

Numeroase state si administratii locale, dar si producatori de bunuri de larg consum si lanturi de magazine au anuntat în acest an adoptarea unor masuri pentru reducerea poluarii cu plastic. Initiativele au vizat în special taxarea sau interzicerea pungilor de cumparaturi din plastic, obiecte cu cea mai scurta durata de utilizare, dar care persista în natura chiar si câteva sute de ani.

Printre aceste tari se numara Tanzania, care a anuntat în luna aprilie introducerea masurii de interdictie a productiei, importarii, vânzarii si utilizarii pungilor de plastic de unica folosinta în vederea combaterii poluarii provocate de deseurile non-biodegradabile, alaturându-se astfel celor peste 60 de state care au interzis total ori partial pungile de plastic de unica folosinta sau au impus taxe pentru utilizarea lor, printre acestea numarându-se China, Franta, Kenya, Rwanda, Turcia si Italia.

De asemenea, Vanuatu, una dintre tarile cele mai vulnerabile în fata schimbarilor climatice, a anuntat interzicerea utilizarii scutecelor de unica folosinta, a tacâmurilor din plastic, a paharelor din polistiren, a betelor din plastic pentru amestecarea bauturilor si a altor tipuri de ambalaje alimentare, pentru reducerea considerabila a cantitatii de deseuri în lupta contra poluarii.

La editia din acest an a carnavalului de la Rio de Janeiro tot mai multi brazilieni au folosit pentru costumele lor o serie de produse biodegradabile, pentru ca microparticulele din plastic sa nu mai ajunga în oceanul planetar.

Anul acesta a crescut si numarul municipalitatilor olandeze care interzic înaltarea baloanelor, unele dintre obiectele din plastic cu cel mai mare grad de pericol pentru vietuitoarele marine. O pasare marina prezinta un risc de mortalitate de 20% în cazul în care înghite un singur fragment din plastic, de 50%, în cazul a noua fragmente ingerate si de 100%, în cazul a 93 de fragmente, conform unui studiu publicat în Scientific Reports.

Printre companiile ce iau masuri contra utilizarii plasticului se numara producatorul de bere neagra irlandeza Guinness, care a anuntat în aprilie ca va renunta la inelele din plastic folosite pentru transportul dozelor si la ambalajul din plastic pentru baxuri, acestea fiind înlocuite cu material din carton 100% reciclabil si biodegradabil.

Tot în luna aprilie, Disneyland Paris a anuntat mai multe initiative pentru a-si limita impactul asupra mediului, evocând o taxa de „valorificare” a deseurilor si interzicând paiele din plastic în perimetrul acestui parc de distractii, care primeste anual aproximativ 15 milioane de vizitatori si are peste 16.000 de angajati.

Canada a anuntat în iunie ca va interzice mai multe articole din plastic de unica folosinta – sticle, paie, pungi – începând din 2021, iar statele din Asia de Sud-Est, care se numara printre cei mai mari poluatori de pe planeta, au convenit în iunie, în cadrul unui summit al Asociatiei Natiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN), asupra unui angajament inedit de lupta împotriva poluarii oceanelor. ASEAN regrupeaza Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Filipine, Brunei, Vietnam, Laos, Myanmar si Cambodgia si reprezinta 9% din populatia mondiala, adica 650 de milioane de locuitori.

În cadrul întrunirii G20 din iunie, ministrii Mediului din G20 (grupul tarilor dezvoltate economic) au cazut de acord sa adopte un nou cadru de actiune pentru a stopa poluarea cu plastic la nivel global.

Japonia, al doilea producator mondial de deseuri din plastic pe cap de locuitor, dupa Statele Unite, a anuntat un program de reducere a deseurilor din plastic care polueaza oceanele si a stabilit un obiectiv ambitios, de a recicla 100% din plasticul nou pâna în 2035 si de a dezvolta solutii pentru obtinerea unor înlocuitori biodegradabili.

SUA au promis în luna iunie, prin vocea secretarului de stat Mike Pompeo, ca nu vor sabota eforturile internationale pentru reducea poluarii cu plastic, Washingtonul fiind criticat pentru obstacolele pe care le ridica în fata consensului tot mai mare pe plan international privind imperativul de a curata oceanele. Circa 180 de tari au convenit în luna mai, la Geneva, asupra unei reglementari cu privire la exporturile de deseuri plastice. SUA nu au participat la aceasta reuniune, neratificând Conventia de la Bale din 1989 asupra controlului transferurilor transfrontaliere de deseuri. Potrivit retelei IPEN (International Pollutants Elimination Network), care regrupeaza sute de ONG-uri din întreaga lume, noile restrictii s-au lovit de o vehementa opozitie în special din partea SUA.

Poluarea cu plastic, o provocare de mediu din ce în ce mai mare

În luna martie, Parlamentul European a aprobat interzicerea produselor din plastic de unica folosinta din 2021. Practic, vor fi interzise în UE produse precum tacâmurile din plastic de unica folosinta (furculite, cutite, linguri, betisoare), farfuriile din plastic de unica folosinta, paiele din plastic, betisoarele de urechi din plastic si betisoarele din plastic pentru baloane. De asemenea, vor fi interzise produsele si recipientele pentru alimente din material plastic oxodegradabil si recipientele pentru bauturi fabricate din polistiren expandat.

Consiliul UE a adoptat în mai directiva ce introduce noi restrictii pentru anumite materiale plastice de unica folosinta care vizeaza reducerea deseurilor marine din plastic. Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unica folosinta pentru care exista alternative. În plus, sunt introduse masuri specifice de reducere a utilizarii produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzator. Adoptarea formala a noilor norme de catre Consiliu reprezinta etapa finala a procedurii. Statele membre au convenit sa atinga un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic pâna în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui sa contina, pâna în 2025, cel putin 25% material reciclat, iar pâna în 2030 cel putin 30%.