DISTRIBUIȚI
Artprice.com

Piaţa mondială a vânzărilor de artă, care a înregistrat o creştere de 20% în 2017, se afirmă tot mai mult ca „un veritabil plasament alternativ”, potrivit raportului anual întocmit de Artprice, publicat miercuri şi citat de AFP.

După doi ani de scădere, rezultatul financiar al vânzărilor realizate la licitaţiile de „Fine Art” („Arte frumoase”) organizate pe plan mondial a urcat în 2017 la 14,9 miliarde de dolari, contra 12,45 miliarde de dolari în 2016, precizează raportul anual publicat de Artprice, lider mondial în domeniul băncilor de date asociate cotaţiilor şi indicilor de preţ ai operelor de artă, conform agerpres.


Sintagma „Arte frumoase” cuprinde picturi, sculpturi, desene, fotografii, stampe, conţinuturi video, instalaţii şi tapiserii. Antichităţi, bunuri culturale anonime şi de mobilier nu sunt incluse în această categorie.

Citește și : Un jurnalist turc deja condamnat la închisoare pe viaţă a mai primit o pedeapsă de aproape şase ani de detenţie

Această creştere netă atât pe piaţa occidentală, cât şi cea chineză şi „se face resimţită în toate gamele de preţuri”, chiar dacă aceste performanţe au fost realizate şi de o parte, şi de cealaltă, graţie unor vânzări record ce au depăşit praguri considerate istorice.

Veritabil „boom” al tranzacţiilor online

„Toţi indicatorii au trecut pe verde, ca niciodată în ultimii 30 de ani”, a subliniat preşedintele-fondator al Artprice, Thierry Ehrmann, care a vorbit despre o rată „perfectă” a obiectelor de artă rămase nevândute. „Marile puteri de pe piaţa de artă prezintă, simultan, toate semnele unei creşteri ferme şi durabile”, precizează acelaşi raport.

Redresarea constatată se datorează în mare parte dinamismului pieţelor americană (+72%) şi britanică (+13%). Vânzarea record reuşită de casa Christie’s la New York a tabloului „Salvator Mundi”, de Leonardo Da Vinci (450 de milioane de dolari), a stimulat rezultatele financiare din Statele Unite: această tranzacţie reprezintă ea însăşi 9% din piaţa americană şi 3% din piaţa mondială.

Citește și : Siria : În pofida armistiţiului umanitar au continuat confruntările armate în partea rebelă a Ghoutei de Est

În pofida recordului pentru o operă de artă din Asia (140 de milioane de euro), stabilit de o serie de 12 peisaje realizate de Qi Baishi, China a terminat anul 2017 cu o scădere de 8%. Cu o cifră de afaceri de 5,1 miliarde de dolari, China şi-a devansat însă marele rival (Statele Unite – 4,9 miliarde de dolari).

Semn al revenirii perioadei de creştere, rezultatele din al doilea semestru al anului 2017 au fost excelente în principalele ţări care compun piaţa globală de artă: +53% pentru Statele Unite, +48% pentru Franţa, +26% pentru Marea Britanie, +20% pentru China şi +18% pentru Germania.

În 20 de ani, piaţa mondială de artă s-a transformat profund: cifra de afaceri a crescut cu 456%, 59 de ţări sunt acum actori importanţi (faţă de 34 în urmă cu două decenii), numărul artiştilor creatori s-a dublat, numărul loturilor puse în vânzare a crescut cu 221% şi cel al loturilor vândute a crescut cu 128%.

„Industria muzeală”, faptul că numărul înfiinţărilor de muzee nu încetează să crească, este principalul motor al acestei ascensiuni spectaculoase, odată cu evoluţia explozivă a artei contemporane.

Însă evoluţia cea mai notabilă este ascensiunea tranzacţiilor online. 98% din cele 6.300 de case de licitaţii din lume sunt astăzi prezente pe internet. Acest procent era de doar 3% în 2005.

„Efectul Leonardo”

Anul 2017 a fost marcat de licitaţii record pentru 37.000 de artişti. Totuşi, mai puţin de 1.000 de opere de artă au depăşit pragul de 1 milion de dolari şi jumătate din cele 413.000 de loturi adjudecate anul trecut au fost cumpărate cu preţuri de cel mult 1.000 de euro.

Toate perioadele artistice au înregistrat creşteri în 2017: +92,6% pentru artă veche graţie „efectului Leonardo”, +27% pentru arta din secolul al XIX-lea, +24% pentru arta modernă, +18,5% pentru arta postbelică şi +25% pentru arta contemporană.

Fără nicio surpriză, Leonardo Da Vinci se află în fruntea Topului 500 al artiştilor din toate timpurile, prin prisma vânzărilor operelor sale. Artistul renascentist italian este urmat în acest clasament de Pablo Picasso, Jean-Michel Basquiat, Andy Warhol şi Qi Baishi.

Topul 10 al artiştilor cu cele mai mari vânzări este compus din patru chinezi (Qi Baishi, Zhang Daqian, Fu Baoshi, Zao Wou-Ki), trei europeni (Leonardo Da Vinci, Pablo Picasso, Claude Monet) şi trei americani (Cy Twombly, Jean-Michel Basquiat şi Andy Warhol). În total, în clasamentul mondial figurează 231 de artişti europeni, 162 artişti asiatici şi 82 de artişti nord-americani.