DISTRIBUIȚI

Peste 50 de milioane de oameni trăiesc în exil în propria lor ţară după ce şi-au părăsit locuinţele din cauza războaielor sau catastrofelor, constituind o populaţie deosebit de vulnerabilă în faţa riscurilor legate de pandemia de COVID-19, avertizează Observatorul pentru situaţiile de deplasare internă (IDMC), în ultimul său raport, citat marţi de AFP şi dpa, potrivit agerpres.

Nu mai puţin de 33,4 milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi abandoneze căminele în 2019, rămânând între graniţele propriei ţări, ceea ce a ridicat numărul total de persoane deplasate în plan intern la nivelul record de 50,8 milioane, subliniază raportul anual al IDMC, cu sediul la Geneva, şi al Consiliului norvegian pentru refugiaţi (NRC).


Citește și: Mareşalul Khalifa Haftar respinge acordul mediat de ONU: ‘Am mandatul poporului libian!’

Este vorba de o cifră net superioară celei de 26 de milioane de oameni care sunt refugiaţi dincolo de graniţele ţărilor lor.

Persoanele deplasate sunt „de multe ori deosebit de vulnerabile, trăind în tabere suprapopulate, adăposturi de urgenţă sau tabere improvizate lipsite de un acces adecvat sau lipsite complet de acces la îngrijiri medicale”, a notat directoarea IDMC, Alexandra Bilak, într-un comunicat.

„Pandemia globală cu noul coronavirus îi face şi mai vulnerabili pe aceşti oameni, înrăutăţindu-le şi mai mult condiţiile de trai prin limitarea suplimentară a accesului la servicii de bază şi ajutor umanitar”, a explicat ea.

„La nivel colectiv, eşuăm într-un mod epic să-i protejăm pe cei mai vulnerabili oameni din lume”, a remarcat directorul NRC, Jan Egeland. „În această epocă a coronavirusului, continuarea violenţelor politice este complet lipsită de sens”, a adăugat el într-un comunicat în care face apel la guvernele din lume să încerce să încheie acorduri de încetare a focului şi să lanseze tratative de pace.

Este adevărat că, dintre cei 33,4 milioane de oameni deplasaţi în 2019, 24,9 milioane au fost constrânşi să ajungă în această situaţie în urma unor catastrofe naturale. Dintre ei, 4,5 milioane au fost puşi pe drumuri de ciclonul Fani care a devastat India şi Bangladeshul, de cicloanele Idai şi Kenneth din Mozambic şi de uraganul Dorian din Bahamas. Alte două milioane de oameni au fugit de ploi şi inundaţii în Africa.

În contextul pandemiei, riscă să devină şi mai dificilă evacuarea persoanelor ameninţate de o catastrofă meteorologică, pentru că a-i înghesui pe toţi în adăposturi creşte riscul de propagare a virusului. „Va fi greu de găsit un echilibru între ajutorul umanitar şi lupta împotriva propagării COVID-19”, a declarat Bilak pentru AFP.

Citește și: Curtea Supremă a Braziliei dă undă verde pentru anchetarea lui Jair Bolsonaro

Marea majoritate a acestor oameni au fost evacuaţi înainte de venirea furtunilor, iar ulterior au putut reveni acasă. Puţin peste 5 milioane de persoane erau considerate deplasate din cauza catastrofelor naturale la finele lui 2019.

Numărul de 50,8 milioane de persoane deplasate pe plan intern pe plan global la finele anului trecut reprezintă suma celor dezrădăcinaţi din anii anteriori şi din 2019, minus cei care au putut reveni acasă, menţionează dpa.

Alte 8,5 milioane de oameni au fost deplasate în plan intern anul trecut din cauza conflictelor armate din 61 de ţări, între care Siria, Republica Democratică Congo, Etiopia şi Sudanul de Sud, ridicând totalul la 45,7 milioane, dintre care 6,5 milioane doar în Siria, unde războiul continuă de nouă ani.