DISTRIBUIȚI

Peste 12 milioane de copii ”traumatizaţi” se tem să meargă la şcoală în Nigeria, unde bande criminale răpesc elevi în schimbul răscumpărării, a declarat marţi preşedintele ţării, Muhammadu Buhari, relatează AFP, potrivit agerpres

Prima răpire masivă de elevi în cea mai populată ţară din Africa a avut loc în aprilie 2014, când gruparea Boko Haram a răpit 276 de fete de la o şcoală din Chibok (nord-est), declanşând campania globală #BringBackOurGirls.


Citește și : China vorbeşte despre deschidere, dar senzaţia este că se închide

De atunci, atacurile asupra şcolilor ”au crescut ca număr şi s-au răspândit în partea de nord a ţării”, a declarat preşedintele Buhari în cadrul unei conferinţe internaţionale privind securitatea şcolilor, în capitala Abuja.

Drept urmare, ”peste 12 milioane de copii sunt în prezent traumatizaţi şi se tem să meargă la şcoală, în special fetele”, a continuat preşedintele, fără a preciza la ce regiune sau grupă de vârstă se referă această cifră.

Pe lângă jihadiştii din fortăreaţa lor din nord-estul ţării, bande puternic înarmate au apărut de ani de zile în nord-vestul şi centrul Nigeriei, atacând, jefuind sate şi răpind pentru răscumpărare, în special în şcoli.

De la începutul anului, aceste grupuri criminale, care acţionează a priori fără motivaţie ideologică, au răpit peste 1.400 de elevi, potrivit UNICEF.

Potrivit experţilor, multe fete minore care părăsesc şcoala prematur se căsătoresc înainte de a ajunge la majorat.

Citește și : Românii ar putea scăpa de viza de intrare în SUA

”Aproximativ 44% dintre fetele din Nigeria se căsătoresc înainte de împlinirea vârstei de 18 ani”, una dintre cele mai ridicate rate din lume, a indicat într-un comunicat organizaţia Salvaţi Copiii.

Majoritatea elevilor sunt eliberaţi de răpitorii lor după negocieri, dar, ”chiar şi atunci când sunt eliberaţi, rămân traumatizaţi pentru mult timp”, a insistat preşedintele Buhari.

Fost general, ales preşedinte în 2015, Buhari a dat asigurări că siguranţa şcolilor este ”o prioritate” a guvernului său, recunoscând în acelaşi timp ”că aceste provocări de securitate şi consecinţele lor sunt dificil de gestionat”.