DISTRIBUIȚI

Aflat pe ultima porţiune a drumului de peste 470 de milioane de kilometri spre Marte, Perseverance, noul roverul construit de NASA se apropie de noua sa casă planetară. La 18 februarie, roverul va coborî prin atmosfera rarefiată a Planetei Roşii cu viteza de aproximativ 19.500 km/h, iar 7 minute mai târziu îşi va putea începe misiunea de explorare, conform NASA, potrivit agerpres.

„Facem ultimele verificări şi reglaje pentru a-l pune pe Perseverance în poziţia perfectă pentru asolizarea într-unul dintre cele mai interesante locuri de pe Marte”, a declarat Fernando Abilleira, administratorul adjunct al acestei misiuni, de la NASA’s Jet Propulsion Laboratory. „Echipa abia aşteaptă să pună aceste roci în ţărâna marţiană”.


Citește și: SUA condamnă uciderea turcilor de militanții PKK

Construit de JPL pentru NASA, Perseverance se va alătura unui alt rover aflat în prezent în misiune pe Marte. Ce îl individualizează însă pe Perseverance în comparaţie cu celelalte rovere folosite de NASA pentru explorarea Planetei Roşii?

1. Perseverance caută urmele străvechi ale vieţii

Dacă, în prezent, suprafaţa lui Marte este un deşert îngheţat, oamenii de ştiinţă au aflat din misiunile anterioare ale NASA că pe Planeta Roşie au existat odinioare mări, lacuri şi cursuri de apă, care alături de o climă cu temperaturi mult mai blânde decât în prezent ar fi creat condiţiile optime apariţiei vieţii, cel puţin sub forma microorganismelor.

„Ne dorim ca Perseverance să ne ajute să răspundem următoarei întrebări logice: Chiar există urme ale existenţei vieţii microbiene pe Marte?”, a declarat Katie Stack Morgan, cercetător în cadrul JPL. „Acest obiectiv pretenţios presupune trimiterea pe Marte a celui mai sofisticat robot-cercetător din lume”, a adăugat ea.

Citește și: Din ce în ce mai puțini americani se infectează cu coronavirus

Pentru a răspunde acestei întrebări vitale pentru domeniul astrobiologiei, Perseverance dispune de o nouă suită de instrumente ştiinţifice extrem de moderne şi de performante. Două dintre ele vor juca un rol cu adevărat important în căutarea eventualelor urme de viaţă din trecutul îndepărtat al planetei: SHERLOC (Scanning Habitable Environments with Raman & Luminescence for Organics & Chemicals), care poate detecta materie organică şi minerale, şi respectiv PIXL (Planetary Instrument for X-ray Lithochemistry), care cartografiază compoziţia chimică a rocilor şi sedimentelor. Aceste instrumente le vor permite oamenilor de ştiinţă să dispună de date de un nivel de detaliu fără precedent în istoria cercetării lui Marte.

Perseverance va folosi o serie de instrumente şi pentru a aduna date ştiinţifice de la distanţă: camerele Mastcam-Z pot face zoom asupra texturii rocilor marţiene aflate la distanţe de peste 90 de metri, în timp ce SuperCam va folosi un laser pentru a penetra în interiorul rocilor şi regolitului marţian şi pentru a le analiza compoziţia din vaporii rezultaţi. RIMFAX (Radar Imager for Mars’ Subsurface Experiment) va apela la unde radar pentru a sonda anumite formaţiuni geologice aflate în subteran.

2. Locaţia aleasă pentru asolizarea roverului are un potenţial ridicat pentru găsirea eventualelor urme ale vieţii marţiene

Zonele de teren interesante pentru oamenii de ştiinţă pot fi greu accesibile chiar şi aici, pe Pământ. Desigur că pe Marte însă sintagma „greu accesibil” capătă noi valenţe. Datorită noilor tehnologii care îi permit lui Perseverance să-şi ţintească cu mai multă acurateţe locul de asolizare şi să evite în mod autonom anumite pericole aflate la sol, roverul va putea fi trimis să exploreze un loc greu accesibil şi foarte interesant pentru cercetători: craterul Jezero, un bazin cu diametrul de 45 de kilometri, înconjurat de stânci abrupte şi în care se află dune de nisip şi suprafeţe presărate cu bolovani.

În urmă cu peste 3,5 miliarde de ani, un râu care se scurgea într-un lac din această zonă, a produs la vărsare o deltă. Echipa Perseverance este de părere că în depozitele de sedimente ale acestei delte s-ar putea păstra molecule organice şi alte potenţiale urme lăsate ale vieţii microbiene.

3. Perseverance va aduna şi date despre geologia şi clima planetei Marte

Sondele aflate în jurul Planetei Roşii au adunat imagini şi date din craterul Jezero de pe orbită, de la peste 300 de kilometri distanţă. Identificarea eventualelor urme lăsate de forme antice de viaţă necesită însă o inspecţie mult mai apropiată. Necesită un rover ca Perseverance.

Înţelegerea condiţiilor de mediu din trecutul îndepărtat al planetei Marte şi al istoriei geologice rămasă imprimată în rocile şi sedimentele marţiene le va oferi oamenilor de ştiinţă un tezaur de informaţii despre cum arăta această planetă şi posibile explicaţii cu privire la cataclismul sau şirul de cataclisme prin care a trecut pentru a deveni aşa cum o vedem în prezent. Studierea geologiei şi climei Planetei Roşii ne va oferi şi explicaţia pentru care două planete cu începuturi similare, Marte şi Pământul, au avut destine atât de diferite.

4. Perseverance este prima etapă a unei misiuni care are drept scop aducerea pe Pământ a unor mostre de rocă şi praf marţian

Analiza rocilor şi solului marţian în căutarea urmelor lăsate de viaţă acum peste 3,5 miliarde de ani este un proces extrem de dificil. Această activitate poate fi desfăşurată de oameni de ştiinţă, în laboratoare, în condiţii mult mai optime decât o pot face sistemele automate de analiză in situ ale roverelor de pe Marte, oricât de perfecţionate ar fi acestea. Din acest motiv, NASA a dotat roverul Perseverance, în premieră, cu un sistem de adunare a mostrelor de sol marţian, mostre ce vor fi aduse pe Pământ de o misiune viitoare.

În loc să pulverizeze rocile, aşa cum face burghiul automat din dotarea roverului Curiosity, Perseverance va extrage mostre de rocă de dimensiunea unei bucăţi de cretă pe care le va introduce în tuburi pentru colectarea de mostre. După ce va colecta suficiente mostre, le va transporta şi le va lăsa într-un loc stabilit, de unde vor fi preluate de o misiune ulterioară în scopul aducerii lor pe Pământ.

Odată ce aceste mostre vor ajunge pe Pământ, ele pot fi examinate cu instrumente prea mari şi prea complexe pentru a putea fi trimise pe Marte, iar oamenii de ştiinţă vor avea acces la informaţii pe care nici cel mai sofisticat rover nu le poate desluşi singur, pe Marte.

5. Perseverance are la bord instrumente şi tehnologii care vor deschide drumul pentru misiuni ulterioare pe Lună şi Marte cu echipaje umane

Printre tehnologiile futuriste care sunt testate în această misiune se numără sistemul de navigaţie Terrain-Relative Navigation. Încorporat în sistemul de asolizare al misiunii, acest sistem îi permite modulului de asolizare aflat în coborâre să înţeleagă rapid, în mod autonom, care este locaţia sa exactă deasupra lui Marte şi să facă modificările de traiectorie necesare pentru a asoliza exact în locul ales.

De asemenea, Perseverance va dispune de o autonomie mai mare de deplasare pe Marte decât orice alt rover precursor. Noul rover este echipat, printre altele, cu un sistem de auto-navigare care îi va permite să acopere suprafeţe mai mari de teren în cadrul unei zile operative cu mai puţine instrucţiuni primite de la NASA decât celelalte rovere de până acum. Astfel de sisteme de navigare vor face ca viitoarele misiuni de explorare cu astfel de rovere, pe Marte, pe Lună sau pe alte corpuri din Sistemul Solar, să se desfăşoare cu un nivel superior de eficienţă decât până în prezent.

În plus, Perseverance transportă şi un experiment tehnologic denumit MOXIE (Mars Oxygen In-Situ Resource Utilization Experiment) care va produce oxigen direct din dioxidul de carbon al atmosferei marţiene. Acest experiment va demonstra dacă viitorii exploratori ai planetei Marte vor putea obţine direct de la faţa locului oxigenul necesar pentru respiraţie dar şi pentru combustibilul rachetelor.

Alte două instrumente îi vor ajuta pe inginerii NASA să conceapă sisteme pentru asolizarea şi supravieţuirea astronauţilor care vor ajunge pe Marte: pachetul MEDLI2 (Mars Entry, Descent, and Landing Instrumentation 2) este noua variantă a sistemului folosit în misiunea Mars Science Laboratory (care a transportat pe Marte roverul Curiosity), în timp ce suita de instrumente MEDA (Mars Environmental Dynamics Analyzer) va oferi informaţii despre vreme, climă, precum şi despre nivelurile de radiaţii ultraviolete de la suprafaţa planetei şi despre pericolul declanşării unor furtuni de praf.

Tot Perseverance are şi rolul de a transporta şi de a depune în siguranţă la suprafaţa lui Marte a dronei elicopter Ingenuity – un experiment tehnologic separat de misiunea roverului. Ingenuity va încerca primul zbor al unui aparat cu rotoare cu palete în atmosfera unei alte planete.

6. Perseverance ne invită pe toţi la o promenadă printre dunele marţiene

Misiunea Mars 2020 Perseverance este dotată cu mai multe camere foto/video decât orice altă misiune interplanetară de până acum – doar pe rover sunt plasate nu mai puţin de 19 camere, iar pe modulul de asolizare sunt instalate 4.

Dacă totul va merge conform programului misiunii, publicul larg va avea posibilitatea să urmărească transmisiuni HD despre cum se desfăşoară o asolizare de Marte şi să asculte, de asemenea în premieră, sunetele ambientale de la suprafaţa planetei, datorită microfonului cu care este dotat roverul Perseverance.