DISTRIBUIȚI
Daily Express

China se pregăteşte să facă o tentativă de asolizare pe suprafaţa planetei Marte a unui robot teleghidat de mici dimensiuni, o operaţiune extrem de delicată, dovada ambiţiilor spaţiale din ce în ce mai îndrăzneţe ale autorităţilor de la Beijing, informează AFP, potrivit agerpres

Sonda Tianwen-1, care a ajuns pe orbita planetei Marte în februarie, este compusă din trei elemente printre care şi un modul de asolizare care ar urma să ajungă pe suprafaţa Planetei Roşii în următoarele zile sau ore.


Citește și : După ce i-a arestat prietenul, Putin AMENINŢĂ Ucraina

Modulul de asolizare va permite robotului teleghidat ”Zhurong” (zeul focului în mitologia chineză) să ajungă pe planetă pentru a efectua studiul compoziţiei rocilor.

Sonda a avut nevoie de şapte luni pentru a parcurge distanţa de 55 de milioane de kilometri până la Planeta Roşie – echivalentul a de 1.400 de ori înconjurul Terrei.

Nu a fost comunicat niciun orar precis dintr-o sursă oficială al momentului asolizării. Agenţia Spaţială Chineză (CNSA) a menţionat doar o fereastră posibilă între jumătatea lui mai şi jumătatea lui iunie.

Însă tensiunea a crescut vineri în urma anunţului unui eminent specialist în misiuni spaţiale, potrivit căruia robotul teleghidat ar ajunge pe Marte sâmbătă dimineaţă.

Ye Peijian, directorul programului de explorare lunară, preconizează asolizarea modulului sâmbătă, la ora locală 7:11 (23:11 GMT, vineri), potrivit informaţiilor relatate vineri de presă şi făcute în ziua precedentă cu prilejul unei conferinţe.

”Zhurong” este prevăzut să rămână operaţional timp de trei luni.

Începând cu anii 1960, peste 40 de misiuni spaţiale au fost consacrate planetei Marte, mai puţin de jumătate fiind însă încununate de succes şi doar americanii reuşind să plaseze rovere pe scoarţa marţiană.

Perseverance

NASA a reuşit în luna februarie să plaseze pe suprafaţa lui Marte roverul Perseverance, conceput pentru a se putea deplasa pe Planeta Roşie.

Este cel de-al cincilea dispozitiv de acest fel care reuşeşte să se deplaseze pe suprafaţa lui Marte, însă primul a cărui misiune este de a descoperi dovezi ale unor urme trecute de viaţă.

Perseverance este cel mai mare şi mai complex vehicul trimis până acum pe Marte. Cântăreşte o tonă şi este echipat cu un braţ în lungime de peste doi metri.

Luna trecută, în cadrul aceleiaşi misiuni, NASA a reuşit cu succes zborul pe Marte a minielicopterului Ingenuity, care a devenit primul vehicul motorizat ce a zburat pe o altă planetă.

Al-Amal (”Speranţa”)

Sonda Al-Amal (”Speranţa”) este prima sondă arabă trimisă spre Marte.

A fost lansată în iulie anul trecut de Emiratele Arabe Unite, devansând cu câteva zile sonda chineză Tianwen-1 şi roverul american Perseverance.

Al-Amal, aflată pe orbita marţiană din februarie, a fost concepută pentru a pătrunde secretele climei Planetei Roşii.

Schiaparelli

În 2016, modulul european de asolizare Schiaparelli, botezat după astronomul italian din secolul al XIX-lea Giovanni Schiaparelli, s-a prăbuşit pe suprafaţa planetei Marte. Europa a reuşit însă să plaseze pe orbită sonda de explorare Trace Gas Orbiter (TGO).

Victimă a dificultăţilor tehnice agravate de pandemia de coronavirus, misiunea ruso-europeană ExoMars, care preconiza trimiterea în vara lui 2020 a unui robot care să foreze solul marţian, a fost amânată până în 2022.

Curiosity

Roverul american Curiosity a ajuns pe orbita planetei Marte în august 2012. Încă activ pe Marte, roverul a demonstrat că planeta a fost propice vieţii microbiene într-un trecut îndepărtat şi ar fi putut, la un moment dat, sa întrunească condiţiile necesare dezvoltării vieţii.

În mai 2018, Phoenix, un modul de asolizare american, a sondat permafrostul planetei confirmând prezenţa apei îngheţate.

Spirit şi Opportunity

Doi roboţi geologici americani au ajuns pe suprafaţa planetei Marte în ianuarie 2004 în cadrul unei misiuni pline de rezultate, care a continuat până în 2010 pentru Spirit şi până în 2018 în cazul lui Opportunity.

Citește și : Jens Spahn este optimist în privinţa epidemiei din Germania

Acesta din urmă, care deţine recordul celei mai lungi distanţe parcurse în spaţiul extraterestru (45 de kilometri), a trimis pe Terra peste 200.000 de imagini şi dovezi ale descoperirii unor urme de medii umede.

Mars 2 şi 3

Sonda Mariner 9 a devenit, în noiembrie 1971, primul satelit artificial al lui Marte, realizând o hartă fotografiată detaliată a planetei şi punând în evidenţă urme de vulcanism şi de eroziune fluvială.

În decembrie, sonda sovietică Mars 3 a ajuns pe suprafaţa marţiană, însă modulul de asolizare a funcţionat doar 20 de secunde.

Cu câteva zile înainte, Mars 2 reuşise să se plaseze la rândul său pe orbită, dar modul de asolizare s-a prăbuşit.